Seismul a fost înregistrat în zona seismică Vrancea – Buzău şi a avut o magnitudine de 4,2 grade pe scara Richter. Cutremurul a avut loc la 114 kilometri adâncime, potrivit revizuirii făcute de seismologi.
Care sunt zonele sensibile la cutremur în Bucureşti
Săptămâna trecută, Libertatea a publicat documentul privind modul cum se resimte un cutremur în oraş. Sondele au arătat că undele seismelor sunt amplificate în Capitală, în special în zonele de nord şi sud-vest. Asta pentru că oraşul este aşezat pe un teren moale, format din nisipuri, pietrişuri, argile şi cinci niveluri de pânze freatice, până la o adâncime de 1.500 de metri.
Conform studiilor INCERC, zonele cele mai periculoase în caz de cutremur în Bucureşti sunt: Casa Presei, care amplifică seismele cu 1,61 grade Richter, Măgurele – cu 1,36 grade, Panduri – cu 1,02 grade, Pantelimon – cu 1,00, Balta Albă – cu 0,93 şi Militari – cu 0,92 grade Richter. Pe de altă parte, vechimea majorităţii construcţiilor face vulnerabile şi alte zone, cum sunt Griviţa, Calea Victoriei sau centrul vechi al Capitalei.
România are 22 de focare seismice
Pe scara MSK, numărul 7 presupune un cutremur puternic, 8 – unul distrugător, iar 9 – unul devastator. Indicele (1, 2) arată intervalul de revenire al seismului, de 50, respectiv 100 de an.
Hărţile seismicităţii din România pun în evidenţă 22 de focare seismice, altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru-Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei), de pildă, s-a reactivat deja, iar în aceste zone ar putea apărea cutremure de suprafaţă foarte periculoase.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro