Marți, 14 februarie, a avut loc un nou cutremur în zona Gorj, cu magnitudinea de 5,7 grade Richter. Conform presei locale, mai multe clădiri au fost avariate: au căzut țigle și cărămizi de pe case și s-au produs fisuri în pereți. Ieri, în aceeași zonă, a fost înregistrat un seism de 5,2 grade Richter. Ambele cutremure au fost de suprafață, la o adâncime de 6,3 kilometri, respectiv 15 kilometri cel de luni. Într-un interviu pentru Libertatea, Adina Rău, seismolog INFP – Observatorul Seismologic Timișoara, explică de ce ne-am putea aștepta la noi cutremure în regiune.
„Încă nu s-au liniștit apele acolo”
Libertatea: Ieri a avut loc, la Gorj, cel mai mare cutremur din zonă, iar astăzi s-a înregistrat un altul, care a doborât iarăși recordul. Cum se explică această activitate seismică intensă, cu care nu suntem obișnuiți în Gorj?
Adina Rău: Zona tectonică din Gorj, în apropiere de Târgu Jiu, este o zonă seismic activă. Până acum au avut loc aici cutremure mici, majoritatea imperceptibile pentru simțul uman. Cutremurele de ieri și de astăzi, într-adevăr, au ieșit din tiparul obișnuit, mai ales că zona centrală pentru ambele evenimente a fost în aceeași regiune. Este posibil să se fi activat una dintre faliile seismice care existau deja acolo, iar cutremurul de ieri să se fi materializat în cel de astăzi, prin simplul fapt că s-a activat respectiva falie și, până se așază lucrurile la locul lor, s-ar putea să mai urmeze și alte cutremure. Dacă vor fi la fel de mari sau dacă vor fi mai mici, nu avem de unde să știm.
– Știm care este explicația că s-a activat acum această zonă?
– Nu aș putea să vă dau un răspuns foarte clar acum, pentru că urmează să analizăm aceste evenimente. Vom putea veni cu niște concluzii mai solide după ce se analizează această secvență care momentan este în curs de derulare.
– Au mai avut loc cutremure de peste 5, însă nu au făcut pagube. Însă în cazul de astăzi, de la Gorj, am văzut că au fost avariate clădiri. De ce?
– Cutremurul de astăzi este, momentan, cel mai puternic cutremur de suprafață din regiunea Banat și regiunea danubiană. Până acum, cel mai puternic era catalogat cutremurul de la Banloc din anul 1991, care a avut o magnitudine de 5,6 grade. Ei bine, cutremurul de astăzi se pare că l-a surclasat pe cel din 1991. Cu toate acestea, pagubele la cel din ‘91 s-au materializat în cinci case prăbușite și 30 de case puternic avariate.
Cel de astăzi a fost la o adâncime foarte mică, la 6,3 kilometri. Cel de ieri a fost la 16 kilometri adâncime, or, nici asta nu este mult. În această zonă, sunt normale cutremurele în acest interval de adâncimi, până în 20 de kilometri, nu e ceva neobișnuit. Într-adevăr, impresionează energia degajată în acest caz.
– Șirul de cutremure de ieri și de astăzi ar putea să prevestească un eveniment mai puternic în zonă sau în alte părți?
– N-aș putea să vă dau un răspuns, pentru că nu putem anticipa ce va urma. La fel de bine se poate încheia acest episod, pot urma replici mai mici sau, din contră, poate continua secvența. Chiar acum, pe măsură ce vorbim la telefon, Institutul pentru Fizica Pământului a emis încă un buletin seismic: la ora 17:24, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,2 la o adâncime de 15 kilometri. Încă nu s-au liniștit apele acolo.
„E prematur să facem o legătură între Turcia și România”
– Credeți că oamenii ar trebui să fie puși în gardă de către autorități, ar trebui să ia măsuri de protecție?
– Absolut! Trebuie să-și asume măsurile de protecție și de prevenție în caz de cutremur. Și cred că ar trebui să colaboreze cu cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Și sunt sigură că asta se întâmplă, de fapt. Cred că oamenii sunt cooperanți. Dar da, trebuie să fim prevăzători, mai ales în perioada asta și mai ales cei din zona centrală. Să nu intre în panică – de multe ori produce mai mult rău decât evenimentul –, dar să fie echilibrați în toate acțiunile lor.
– Toate aceste evenimente produc mai multă surescitare și în urma cutremurelor devastatoare din Turcia. Așadar, există vreo conexiune între aceste cutremure din Gorj și mișcările tectonice din Anatolia?
– E firesc să ne punem întrebarea aceasta, mai ales că suntem cu toții sensibilizați de ce s-a întâmplat în Turcia. Dar cred că e prematur să facem o legătură între Turcia și ce se întâmplă în România în momentul de față. Eu nu aș exclude nicio teorie, dar în primul rând trebuie analizate datele care vin în permanență și trebuie realizat un studiu. Altfel, e ca și cum am încerca să facem rezumatul unei cărți pe care nu am studiat-o în amănunt. Bineînțeles că se va începe un studiu pe această temă și când vom găsi și noi răspunsurile, le vom comunica publicului larg.
– Dar între Gorj și alte epicentre din România există o comunicare care să fi putut fi observată de-a lungul timpului?
– De exemplu, la secvența din 1991 de la Banloc, s-a remarcat caracterul extins al replicilor. Timp de doi ani, zona seismică Banloc a fost activă și, mai mult de atât, se pare că activitatea seismică a continuat de-a lungul zonei danubiene către Orșova-Moldova Nouă. În anul 1992, a avut loc secvența de la Moldova Nouă, cu un cutremur de 5,4.
Nu este exclusă situația ca, în cazul evenimentelor de astăzi și de ieri, activitatea seismică să continue de-a lungul faliei. Dar nu putem ști pe ce perioadă de timp.
Adina Rău, seismolog:
În apropiere de Târgu Jiu au mai fost cutremure, dar nu atât de puternice. De exemplu, în anul 1943, a avut loc un cutremur de o magnitudine de 4,5 grade. Pentru noi, oamenii, este o perioadă îndelungată de timp, dar din punct de vedere tectonic, geologic nu este. Or, noi nu avem date pe perioade lungi de timp ca să putem să configurăm seismicitatea acestei zone cu o precizie foarte mare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro