Comentează”România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate”, aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), potrivit Mediafax.
Specialiştii din cadrul structurilor de intervenţie susţin că, în România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi. „Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara la începutul acestui an că „se are în vedere achiziţia de tehnică pentru căutare şi salvare urbană şi dotarea specifică pentru intervenţiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii. Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă. „Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri/ cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate.
Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.
Cutremurul din 1977
Cutremurul de pe 4 martie 1977, de la ora 21:22, a fost una dintre cele mai puternice mişcări seismice care au avut loc în România în ultimele zeci de ani. Cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, seismul care a ţinut 56 de secunde a provocat daune însemnate în întreaga ţară: sute de clădiri puse la pământ, 33 doar din Capitală şi a făcut 1.570 de victime, dintre care 1.391 doar în Bucureşti.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km şi seismul a fost atât de puternic încât unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
Bucureştiul a fost cel mai afectat oraş din ţară şi din pricina faptului că în Capitală existau clădiri foarte vechi care au fost repede puse la pământ de cutremur. 1.391 de oameni şi-au pierdut viaţa în Bucureşti, printre aceştia şi personalităţi ca actorul Toma Caragiu sau poetul Anatol E. Baconsky.
Singura înregistrare din acea zi de coşmar circulă pe internet, iar sunetul este de-a dreptul terifiant. Este vorba despre o înregistrare sonoră luată de un magnetofon din sala de concerte a Radiodifuziunii, în timpul unei pauze. Mişcarea telurică extrem de puternică a creat un zgomot infernal, care încă îi urmăreşte pe care care au trăit-o.