ComenteazăLa inaugurarea din 2011 a viitorului complex rezidențial „Rönesans Rezidans”, din Antakya, care promitea să fie „un colț de rai”, s-au strâns mai mulți demnitari, printre care ministrul justiției, guvernatorul provinciei Hatay, primarul și șeful poliției.
Complexul de apartamente luxoase, ridicat pe locul unei vechi livezi de măslini, voia să transforme periferia orașului, să ofere „ceva diferit” și să stabilească un nou punct de referință pentru construcțiile de calitate – cel puțin așa au spus dezvoltatorii.
În ciuda promisiunilor, 12 ani mai târziu, clădirea uriașă, cu 249 de apartamente și o piscină, s-a prăbușit într-un morman de moloz în timpul cutremurului de 7,8 grade care a zguduit sudul Turciei înainte de zorii zilei de 6 februarie.
Rönesans Rezidans – Reședința Renașterea – a devenit unul dintre simbolurile eșecului și corupției din sectorul supradimensionat al construcțiilor din Turcia.
Identificarea precisă a cauzelor prăbușirii structurii cu 12 etaje are nevoie de o examinare detaliată. Dar patru ingineri specialiști care au analizat dovezile disponibile colectate de Financial Times – inclusiv planuri arhitecturale, fotografii ale construcției și imagini ale prăbușirii – au indicat deja unele posibile explicații.
Este, evident, doar începutul unei analize dureroase pentru întreaga țară, ținând cont de bilanțul dramatic – 44.000 de morți în Turcia (și 6.000 în Siria).
Mii de oameni au murit în apartamente moderne, cu o vechime mai mică de 20 de ani – construite conform unor reguli care ar fi trebuit, cel puțin teoretic, să le țină în picioare, chiar și după un cutremur atât de puternic.
Estimări cum că 750 de persoane ar fi murit
Rönesans Rezidans consta în trei blocuri de 12 etaje, interconectate, cu vedere spre o piscină, magazine, o sală de sport și facilitățile comune ale unui hotel de 5 stele.
Printre locatari se număra Christian Atsu, un fotbalist ghanez în vârstă de 31 de ani, care a jucat în Anglia înainte de a semna pentru Hatayspor, în septembrie. Atsu a marcat golul victoriei în minutul 97, în noaptea de dinaintea cutremurului, iar 12 zile mai târziu, trupul său a fost recuperat dintre dărâmături.
Printre cei morți se numără și un jucător al naționalei de handbal, un bancher, un psihiatru, un avocat, un ofițer de poliție, un dentist și zeci de copii. O persoană care a văzut listele cu locatarii din Rönesans estimează că cel puțin 750 de oameni au fost uciși în momentul prăbușirii clădirii, scrie Financial Times.
Indignarea din Turcia a fost îndreptată împotriva dezvoltatorilor imobiliari, a arhitecților și a inginerilor care au construit clădirile ce au devenit morminte pentru atât de mulți oameni. Poliția a arestat peste 180 de persoane și caută în prezent alte câteva sute.
Unul dintre oamenii arestați a fost Mehmet Yașar Coșkun, fondatorul grupului Antis Yapı, care a construit complexul Rönesans.
La câteva zile după cutremur, el a fost reținut pe aeroportul din Istanbul în timp ce încerca să se îmbarce într-un zbor către Muntenegru, unde compania familiei sale are, de asemenea, birouri. Imagini difuzate de agenția de știri de stat Anadolu au arătat cum Coșkun a fost oprit de patru ofițeri, încătușat și escortat la secție.
Coșkun a declarat poliției că nu știe de ce s-a prăbușit Rönesans. El a spus că o expertiză a terenului a arătat că acesta era în „stare solidă”, că pentru construcție a fost folosit beton armat și că structura respecta codurile în vigoare.
Avocata lui Coșkun, Kübra Kalkan Çolakoğlu, a spust că doar o parte din declarația sa către poliție a fost publicată de mass-media de stat.
O livadă de măslini
Îngrijorări cu privire la felul în care a fost proiectată clădirea au fost exprimate înainte de cutremur. Ferit Șahin, al cărui frate – Șahin Șahin – a murit la Rönesans, a declarat că familia sa a intentat un proces împotriva grupului imobiliar Antis Yapı în 2016, invocând încălcări ale siguranței, inclusiv lipsa unui adăpost antiseismic și a unui acces adecvat pentru vehiculele de urgență.
Compania lui Coșkun a negat că ar fi greșit ceva, iar procesul a întârziat în instanțe. Ferit Șahin, a cărui familie a deținut terenul pe care a fost construit complexul, a declarat că o serie de experți chemați de Coșkun au asigurat că nu există probleme majore la Rönesans.
Familia Șahin a pus la îndoială siguranța clădirii, dar nici măcar ei nu au bănuit vreodată amploarea vulnerabilității sale.
„Când m-am trezit la vestea unui cutremur, nu mi-am făcut griji pentru Șahin. M-am gândit că dacă cineva este în siguranță, acela va fi el, la Rönesans”, a declarat Gökhan Șahin, al treilea frate, pentru Financial Times. „Era cea mai prestigioasă clădire din Antakya. Niciunul dintre noi nu s-ar fi așteptat să se întâmple așa ceva”, a adăugat el.
Când frații Șahin au decis să vândă o parte din plantația de măslini pe care o moșteniseră de la răposata lor mamă, ei l-au ales pe Coșkun, o figură respectată a comunității, care fusese șeful Camerei de arhitecți din Antakya.
În schimbul terenului, familia a primit 90 din cele 249 de apartamente, pe care le-a vândut, în mare parte. Doar Șahin Șahin, în vârstă de 55 de ani, a ales să locuiască la Rönesans.
„Am crezut că am găsit cei mai buni oameni pentru proiect. Am fost impresionat de profesionalismul lor. Am avut încredere în ei. Am fost orbit”, a declarat Gökhan Șahin.
Retrospectiv, chiar și lucrurile mărunte sunt văzute acum într-o altă lumină. „Cei din familia Coșkun nu au locuit niciodată la Rönesans. Asta chiar m-a surprins”, a spus el.
Blocul nu ar fi trebuit să se prăbușească, spun experții
Inginerii civili și specialiștii în cutremure cred că este prea devreme pentru a spune cu exactitate de ce s-a prăbușit complexul Rönesans.
Dar există un consens asupra unui aspect: blocuri atât de moderne nu ar fi trebuit să se prăbușească în urma cutremurului cu magnitudinea de 7,8 grade și nici a celui care a urmat – cu magnitudinea de 7,5 grade.
„Clădirile noastre ar trebui să reziste la aceste forțe seismice”, a declarat pentru Financial Times Oğuz Cem Çelik, profesor de inginerie structurală și antiseismică la Universitatea Tehnică din Istanbul.
Sunt posibile daune grave, dar prăbușirea „este ceva diferit”. „Există o linie roșie”, a spus el, cu privire la reglementări. „Nu putem accepta niciodată prăbușirea unei clădiri, oricât de puternice ar fi zguduirile”, a adăugat el.
Mevlüt Kahraman, director de construcții și lucrări tehnice la Universitatea Bilkent din Ankara, a declarat, la rândul său, că măsurătorile locale sugerează într-adevăr o forță seismică mare.
Dar chiar dacă se puteau aștepta daune grave, proiectarea ar fi trebuit cel puțin să le ofere oamenilor posibilitatea de a ieși, a spus el.
Clădirea s-a rupt de la bază
Felul în care s-a prăbușit clădirea – secerată de la bază – a atras iarăși atenția. Çelik, profesorul de inginerie structurală, a declarat că este rar ca o clădire mare și nouă să se prăbușească în modul în care s-a prăbușit Rönesans, sugerând că au existat defecte în lucrările de arhitectură, în ingineria structurală sau în procesul de construcție.
Yalçin Coșkun de la Antis Yapı, un inginer civil și fratele dezvoltatorului Mehmet Yașar, a declarat în 2013 că proiectul a reunit trei blocuri de apartamente pentru a maximiza locuințele orientate spre sud.
Dar forma subțire și dreptunghiulară a clădirii a implicat riscuri. Jane Wernick, o ingineră din Marea Britanie, a declarat că complexul ar fi avut un raport lungime/lățime de 8:1, având în vedere că avea aproximativ 134 de metri lungime și 17 metri lățime.
Un astfel de raport ar fi necesitat lucrări analitice de specialitate pe șantier și în cele din urmă, decizia a fost probabil mai riscantă, mai ales pentru o regiune vizată de cutremure.
Kahraman, specialistul de la Universitatea Bilkent, a adăugat și el în discuția cu Financial Times că „simetria este importantă” pentru inginerii care proiectează clădiri rezistente la cutremure și că o clădire pătrată ar fi fost mai rezistentă.
El a indicat astfel un motiv potențial pentru prăbușirea Rönesans: clădirea lungă ar fi putut fi mai vulnerabilă la forțele seismice laterale. Un singur turn mai mic din complexul Rönesans a rămas în picioare.
A rezistat primelor 40 de secunde ale cutremurului
Un alt factor important în ecuația dezastrului poate fi solul de sub complexul Rönesans. Tipul de sol dintr-o zonă predispusă la cutremur joacă un rol important în stabilitatea structurii, deoarece determină modul în care este transmisă forța seismică.
În mod obișnuit, atunci când proiectează o clădire nouă, inginerii vor simula modul în care forțele seismice se vor transmite prin sol, iar apoi vor folosi aceste informații pentru a proiecta fundația clădirii. Un lucru important: solul moale, care poate amplifica undele seismice, este comun în provincia Hatay.
„Importanța solului are legătură cu cât de rigid este acesta, ceea ce influențează cât de mult se cutremură. Acest lucru ar fi trebuit să le arate inginerilor tipul de forțe orizontale pentru care ar fi trebuit să proiecteze”, a explicat Wernick, experta britanică.
Un agent de securitate care a asistat la prăbușirea Rönesans a declarat membrilor familiilor îndoliate că blocul a rezistat la aproximativ 40 de secunde de zguduiri. Cutremurul a ținut 65 de secunde, în total.
Ancheta medico-legală a prăbușirii ar urma să evalueze și ce se află sub pământ. Alessandro Margnelli, directorul tehnic al firmei de inginerie civilă AKT II din Londra, a declarat că o potențială slăbiciune ar putea fi cea a pilonilor care au rolul de a ajuta la consolidarea stabilității structurale a clădirii.
Alte posibile cauze
Materialele ar putea fi, de asemenea, cruciale. Betonul utilizat în clădirile mari conține bare de armare din oțel. „Armătura” este deosebit de importantă în zonele predispuse la cutremure, potrivit lui Kahraman, deoarece clădirile se pot balansa.
Betonul rezistă bine forțelor de compresie – de sus în jos. Dar materialul nu este la fel de rezistent atunci când vine vorba despre forțele de tracțiune. Armătura este esențială pentru a ajuta întreaga clădire să amortizeze forțele de tracțiune, care intră în joc atunci când o clădire se clatină.
Punctul în care fundațiile se întâlnesc cu partea principală a clădirii va fi, de asemenea, examinat îndeaproape, din același motiv. Riscul în cazul cutremurelor este că, dacă partea superioară a clădirii se mișcă împotriva unei baze rigide, aceasta se poate rupe.
După cutremur, o rudă a unei victime a explicat că blocul s-a „rupt” înainte de prăbușirea sa laterală. „A rămas o grămadă imensă de moloz cu scheletul unei clădiri uriașe deasupra. Acesta este motivul pentru care salvarea a fost atât de dificilă”, a declarat acesta.
Wernick, specialista din Marea Britanie, a observat același lucru. „Din fotografii, se pare că pereții s-au desprins din fundații – probabil ca urmare a forțelor uriașe de tracțiune”, a spus ea.
Kahraman, expertul de la Universitatea Bilkent, a spus că s-a concentrat și asupra părții inferioare a clădirii. Holul de la intrarea în clădirea Rönesans este mai înalt decât celelalte etaje. El a remarcat că acest dezechilibru este întâlnit frecvent și că un parter mai flexibil sau mai puțin capabil să reziste la forțele seismice poate provoca prăbușirea întregii clădiri.
Responsabilitatea autorităților
Verificarea afirmației lui Coșkun, conform căreia Rönesans a fost construit din materiale adecvate, va necesita teste extinse, a declarat pentru Financial Times Cesim Parlak, un avocat care lucrează cu familiile victimelor.
„Prioritatea în acest moment este colectarea probelor tehnice”, a spus el.
Astfel de cercetări vor putea fi folosite în viitoarele procese civile. În cazul în care se va dovedi că materialele de construcție sunt adecvate, Parlak susține că „principala responsabilitate” va cădea asupra autorităților publice care au aprobat autorizația de zonare și licențele de construcție pentru un proiect nepotrivit pentru acel loc.
„Dacă dăm vina doar pe antreprenori, atunci data viitoare când va avea loc un cutremur, aceleași greșeli vor fi repetate”, a declarat Parlak.
Pentru Turcia, sarcina este una uriașă. Aproximativ 6,7 milioane de clădiri rezidențiale trebuie să fie modernizate sau reconstruite pentru a corespunde standardelor moderne – un proces care ar costa 465 de miliarde de dolari, a declarat Banca Mondială în 2021.
Până acum, doar 4% au beneficiat de lucrările necesare.
Președintele Recep Tayyip Erdoğan, care a supervizat un boom al construcțiilor în cele două decenii de când se află la putere, s-a confruntat cu o reacție negativă din cauza aplicării laxe a codurilor de construcție, atrăgând în special furia pentru o amnistie din 2018 care a iertat practic problemele a milioane de clădiri.
Între timp, principalul partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului, a declarat că va lansa o investigație internă a municipalităților pe care le controlează în zona seismică, inclusiv Antakya, pentru a stabili dacă oficialii locali au respectat sau nu standardele de construcție.
Lütfü Savaș, primarul din Antakya, care a participat la ceremonia de inaugurare a construcției Rönesans, în 2011, l-a apărat pe dezvoltatorul Coșkun. Savaș a declarat pentru Show TV că Coșkun a fost un „idealist” care „foarte probabil a construit corect”. Ulterior, el a declarat că biroul său nu a fost implicat în acordarea licențelor pentru Rönesans, măsură gestionată la nivel de district.
Savaș a declarat, de asemenea, pentru Financial Times, că Rönesans „nu este singura clădire nouă care se prăbușește” și că ar fi greșit să se discute doar despre ea.
Un dezastru în Hatay
Ancheta completă privind Rönesans abia a început, dar se pare că ea va fi complicată.
La câteva zile după cutremur, avocatul Parlak a declarat că autoritățile au început să demoleze biroul provincial al Ministerului Afacerilor Urbane din Hatay, unde erau depozitate permisele de construcție și rapoartele de inspecție. Biroul cu un etaj era încă în picioare la momentul respectiv și nimeni nu era prins înăuntru.
Avocații au reușit să obțină un ordin judecătoresc pentru a opri în cele din urmă demolarea și pentru a salva unele materiale. Dar Parlak a declarat că „o parte foarte importantă a documentației a fost pierdută”.
Nicio provincie din Turcia nu a suferit atât de multe pagube ca Hatay. Peste 30.000 de clădiri din acest district au fost grav avariate sau s-au prăbușit, potrivit Băncii Mondiale.
Cele mai multe dintre clădirile avariate erau proprietăți mai vechi, construite înainte de anul 2000, potrivit unui studiu separat realizat de Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu din Ankara.
Noi coduri mai stricte au fost introduse între 1998 și 2001, în parte din cauza unui cutremur devastator care a lovit nord-vestul Turciei în 1999, provocând moartea a cel puțin 17.000 de persoane.
În ciuda regimului mai strict, peste 1.000 de clădiri construite după 2000, inclusiv Rönesans, care a fost inaugurată în 2013, s-au prăbușit sau au fost grav avariate în întreaga Turcie ca urmare a cutremurului din 6 februarie.
„Aceasta pare a fi o observație importantă care necesită investigații suplimentare privind calitatea proiectării și a construcției acestor clădiri”, au concluzionat cercetătorii.
Familiile îndurerate caută în continuare trupurile a peste 80 de persoane în ruinele Rönesans. Mulți au furnizat mostre ADN și încă așteaptă rezultatele, a declarat o rudă.
„Aceste case au fost vândute cu sloganul «Un colț de rai», dar acesta a fost sfârșitul familiei mele”, a declarat Suphi, un bărbat care a rămas lângă clădirea distrusă până când trupurile celor trei membri ai familiei sale au fost recuperate, la opt zile după cutremur.
Mama, fratele și nepotul său în vârstă de 8 ani se mutaseră în Rönesans pentru ca băiatul să se poată bucura de piscină, de pistele de biciclete și de un loc de joacă”, a spus Suphi, care a refuzat să își dea numele de familie.
„Dar nu a existat nicio scăpare. Nu au avut nicio șansă”, a spus acesta.