Sudul Turciei a fost zguduit în dimineața zilei de 6 februarie de un seism de 7,8 grade pe scara Richter, urmat, nouă ore mai târziu, de un altul de 7,5 grade.
Toda Shinji, de la Institutul Internațional de Cercetare a Științei Dezastrelor din cadrul Universității japoneze Tohoku, s-a referit la cele două seisme din Turcia ca unele dintre cele mai severe care au avut loc pe uscat.
Specialistul a explicat că pagubele au fost atât de mari pentru că epicentrul a fost aproape de suprafață.
„Un cutremur care are loc o dată la o mie de ani. O mișcare amplă a avut loc în scoarță. O ruptură atât de mare și o astfel de mișcare a crustei poate fi văzută doar după o mie de ani. Energia eliberată în cutremurul din Turcia a fost de 15 ori mai mare decât cutremurele de la Kobe și Kumamoto”, a declarat Toda Shinji, referindu-se la cutremurul Hanshin, care a afectat orașul japonez Kobe în 1995, având 7,2 grade, și la seismul de 7 grade magnitudine, produs în 2016, în Kumamoto.
„Cutremurul din Turcia a fost chiar mai mare și mai rău decât cutremurele din Sichuan, Alaska, Noua Zeelandă și Tibet din China. În plus, trei dintre cele pe care le-am enumerat au avut loc în zone rurale, iar pierderile de vieți omenești au fost reduse. Cele din Turcia s-au produs direct în marile așezări”, a mai explicat expertul nipon.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_84feafeb255a6b9d6b1a65068e85d7b7.jpg)
De asemenea, Toda Shinji a precizat că în cazul cutremurelor de la începutul săptămânii a avut loc o ciocnire între plăcile anatoliană și arabă. Placa arabă se deplasa spre Anatolia, iar numeroase linii de falie și rupturi ale crustei au declanșat replici mari.
„După cutremurul din Turcia, există numeroase replici, acestea fiind mai mari decât replicile normale. Cutremurele majore au loc de-a lungul unor linii de falie lungi. Linia de falie în care se află structurile are o lungime de 200 km, iar ruptura care a avut loc ca urmare a tensiunii de aici a făcut ca distrugerile să se extindă pe o zonă atât de mare”, continuă specialistul japonez.
„Nu ar trebui să ignorăm posibilitatea unui cutremur puternic”
Totodată, acesta spune că nu este exclusă posibilitatea producerii unui nou cutremur puternic și a dat ca exemplu seismul de la Kocaeli, din Turcia, produs în august 1999, și cel de la Düzce, care a avut loc după câteva luni.
„Energia eliberată în cutremurul care a avut loc în august 1999 a fost mare, dar, de fapt, o parte din ea a fost transferată către cealaltă linie de falie. După marea tensiune care a apărut în acel cutremur, a avut loc al doilea cutremur câteva luni mai târziu. Bineînțeles, nu putem prezice când și unde va avea loc un seism. Dar nu ar trebui să ignorăm posibilitatea unui cutremur puternic în aceeași regiune”, a afirmat profesorul Toda Shinji.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_65a43bcc77ed7eaaadfcc73c2dca32c5.jpg)
Seismele produse la începutul săptămânii au provocat moartea a cel puțin 21.000 de persoane în Turcia și Siria vecină, potrivit celui mai recent bilanț anunțat de autorități.
Foto: EPA
Vezi LIVE TEXT – Alegeri prezidențiale 2025 – turul 1. Urmărește cele mai noi informații despre prezența la vot și desfășurarea scrutinului!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f68f39665f15f2414ec0695ac93ccfd7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f680bfe4850c0845c6eabae2d80612cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_81b60526df22d19bbf22ee63402a58f4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_52b8efaeb453aa05d10a4d0eb8d081de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_5eeb01d9ba3d5ca35c061a5390046e27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_477ca4587b3dd018ef6247076d1e4402.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c4828df3aeb69a0d3a1a0340ea0948b3.jpg)