În România s-au realizat, până acum, mai multe hărţi cu zonele periculoase la cutremur, documente care au plecat de la o carte de specialitate, „Cercetări seismologice asupra cutremurului din 1977”, care a apărut la comanda lui Ceauşescu.
Volumul a avut un tiraj extem de redus, practic nu există mai mult de 50 de asemenea cărţi în ţară şi are un regim de circulaţie secret: muritorii de rând nu ar trebui să aibă acces la aceste documente, în special la hărţile de zonare seismică. El spune că, din cauza structurii geologice şi a tensiunilor acumulate în placile tectonice, Romania are mai multe zone generatoare de cutremure, nu numai cel din Vrancea, dispuse cam pe tot teritoriul naţional. În aceste zone se pot declanşa, la perioade de 50 sau 100 de ani, cutremure cu magnitudini de 7, 8 sau 9 grade.
În cazul oraşului Bucureşti – cel mai afectat de cutremurele din Vrancea – stratul de piatră, adica stratul dur, se afla la 1500 de metri adâncime. Între acest strat şi suprafaţa există cinci niveluri de pânze freatice, intercalate de straturi de argile, nisipuri şi pietrişuri, adică oraşul este aşezat pe o structură geologică slabă, care amplifică undele seismice venite din nord. Astfel, zonele cele mai peri-culoase în caz de cutremur în Bucureşti sunt Casa Presei (amplifică seismele cu 1,61 grade), Măgurele (1,36), Panduri (1,02), Pantelimon (1,00), Balta Albă (0,93) şi Militari (0,92).