ComenteazăMinistrul educației Sorin Cîmpeanu, cel care are în mâini responsabilitatea îndeplinirii proiectului prezidențial „România educată” prin noile legi ale educației, și-a însușit un întreg curs universitar, a scris luni, 26 septembrie, PressOne. Cîmpeanu a semnat întâi două capitole într-un curs din 2000, pentru ca șase ani mai târziu să se treacă autor la 15 capitole.
Reacția ministrului la acuzațiile de plagiat a fost că acestea sunt „o încercare de a bloca legile Educației”, fără să dea niciun fel de alte lămuriri.
Cuvântul „plagiat” apare o singură dată
„România educată”, proiect promovat de președintele Klaus Iohannis și asumat de Guvern, se vrea o reformă amplă a sistemului de învățământ, de la management și finanțare până la infrastructura școlilor, digitalizare și modul de evaluare.
Proiectul nu enunță niște măsuri clare, doar trasează niște obiective generale.
În cele 137 de pagini pe care le conține, proiectul nu vorbește mai deloc despre plagiat. Cuvântul „plagiat” apare o singură dată, în capitolul al patrulea, „Sistemul de educație la orizontul 2030: structură, profilul absolventului și tranziții”, în care sunt menționate programele software antiplagiat pe care le folosesc universitățile pentru verificarea originalității lucrărilor.
„România educată” vorbește, în schimb, încă din primele pagini, despre „un sistem educațional echitabil, care asigură și respectă dreptul fiecărui elev la educație de calitate, organizată într-un sistem caracterizat prin integritate, etică și profesionalism”.
De altfel, etica și integritatea sunt menționate de mai multe ori pe tot cuprinsul documentului, în construcții mai multe sau mai puțin asemănătoare.
„Profesioniști care au repere morale, corecți și responsabili”
De exemplu, în al treilea capitol, intitulat „Unde vrem să ajungem?”, integritatea este una dintre cele zece valori pe care proiectul își propune să construiască sistemul educațional românesc până în 2030.
„Etica și integritatea sunt valori care se cultivă și se respectă pe tot parcursul educațional. Unitățile de învățământ nu vor transmite doar cunoștințe, ci și valori. (…) Școlile și universitățile sunt instituții integre, în cadrul cărora lucrează profesioniști care au repere morale, corecți și responsabili. Universitățile dezvoltă și implementează un set de virtuți organizaționale în toate practicile sale, care vor servi drept repere morale pentru toți membrii comunității”, scrie în document.
Doar puțin mai jos, în același capitol, se menționează: „Responsabilitatea și integritatea sunt valori care se cultivă și respectă pe tot parcursul educațional”.
Pentru îmbunătățirea calității sistemului universitar, proiectul „România educată” propune dezvoltarea unei culturi a integrității, „prin dezvoltarea unor sisteme interne de gestiune a eticii, complementar sistemelor de asigurare a calității învățământului” și cursuri de etică și integritate academică la toți anii de studiu.
„Cazuri de plagiat se întâlnesc constant”
Plagiatul este menționat ceva mai des și mai clar în raportul final al grupurilor de lucru care au construit proiectul. Aici, plagiatul apare ca una dintre problemele principale ale sistemului de învățământ și cauza pentru care credibilitatea în sistem e scăzută.
Raportul grupurilor mai arată că, deși atât studentul, cât și coordonatorul tezei de licență, disertație sau doctorat declară pe propria răspundere că lucrarea respectivă este originală, asta nu oprește furtul intelectual: „Cazuri de plagiat în aceste documente se întâlnesc constant, majoritatea universităților neutilizând mecanisme de prevenție și control în acest sens”.
Amnistierea plagiatorilor prin noile legi ale Educației
Dezbaterile pe proiectele celor două noi legi ale Educației – pentru învățământ preuniversitar și cel superior – s-au încheiat la sfârșitul lunii august și au atras nenumărate obiecții și critici.
Proiectul pentru legea pentru învățământul superior conține trei metode prin care plagiatorii sunt amnistiați, fără consecințe: desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), prescrierea plagiatului în trei ani de la săvârșirea faptei și posibilitatea renunțării la titlul de doctor printr-un „act unilateral de voință”.
Această din urmă prevedere în favoarea plagiatorilor a fost introdusă de ministrul Sorin Cîmpeanu în plin scandal de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă.