„Dacă profesorii fac un curs de formare, nu înseamnă că și aplică la clasă ce învață”. Un expert în evaluare oferă soluții după rezultatele PISA, care ne-au plasat la coada Europei

Din trei în trei ani, elevi de 15 ani din 81 de țări, membre sau în curs de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), trec printr-o testare standardizată, cunoscută sub numele de PISA. Fiecare testare se concentrează mai mult pe una dintre cele trei componente ale alfabetizării funcționale: matematică, științe și literație. 

Ieri s-au făcut publice datele testelor susținute în 2022, care a avut focus pe matematică, și România s-a clasat sub medie. Mai mult, dintre țările UE, a surclasat doar Bulgaria. Per total, majoritatea elevilor români nu depășesc nivelul 2 din 6 de competențe. Și asta înseamnă competențe de bază:

• la mate, 51% dintre elevii români pot converti prețuri în monede diferite sau pot compara două distanțe pe rute alternative;
• la lectură, 58% pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată și pot găsi informații bazate pe criterii explicite;
• la științe, 56% pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă.

Ca o concluzie generală, după doi ani în care elevii au învățat acasă în pandemie, testările susținute anul trecut arată că majoritatea țărilor au avut scăderi la rezultate.

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

Ce e îngrijorător în cazul țării noastre însă? Deși toate țările au avut pierderi în pregătirea copiilor, nu este doar o problemă românească, expertul în evaluare Cristian Hatu a comparat rezultatele pe o perioadă mai lungă: „Din 9 în 9 ani, testarea verifică o anumită componentă, anul trecut a fost matematica. Dacă facem o comparație între dinamica punctajului la matematică între 2012 și 2022, apare o diferență de 17 puncte, care este semnificativă”. La literație și științe este o stagnare la rezultate față de testările trecute.

Cristian Hatu, care prin Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a dezvoltat în ultimul deceniu un program amplu de reformare a predării fizicii în școli, vede problemele cu care ne confruntăm noi pe trei componente: evaluarea elevilor, deficitul de cadre didactice și formarea lor.

Modul de evaluare a elevilor are nevoie de o schimbare

„Deși am făcut îmbunătățiri în ceea ce privește ce se predă și cum se predă, evaluăm același lucru. Avem elevi care se duc la Politehnică, unde au nevoie de fizică și ei nu dau Bac-ul la fizică pentru că subiectele sunt astfel făcute că pentru rezolvare ei nu se pot încadra în timp. Facem trei pași înainte și doi înapoi”, spune Hatu. 

Recomandări

Cei 50 de consilieri din cele 8 partide care fac parte din noul Consiliu General al Municipiului București | VIDEO

Cu alte cuvinte, este nevoie de o evaluare standardizată în sistem, crede acesta. Și ministra Ligia Deca a promis că nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online și va exista o platformă dedicată pentru asta. 

„Povestea aceasta nu e chiar simplă. Trebuie să construiești itemi (tipuri de subiecte) care au valoare informativă, care pot să discearnă, să spunem, între elevi slabi și elevi buni pe o anumită competență sau între elevi buni și elevi foarte buni. E un proces complicat să faci selecția acestor itemi. Ei trebuie pretestați, trebuie calibrați. La noi nu există așa ceva”, este opinia lui Cristian Hatu. 

Predarea trebuie să-l implice pe elev, profesorul nu mai poate dicta lecția

Pe lângă asta, și profesorii trebuie să lucreze altfel cu elevii de la clasă, crede acesta. „E foarte important rolul profesorilor în procesul ăsta de schimbare, să existe o interacțiune între profesori și elevi în timpul procesului de predare-învățare. Adică nu-i transmiți tu, profesorul, elevului informația, transferi know-how și el scrie în caiet ce îi spui tu. Nu! Cunoașterea nouă se construiește împreună cu elevul”.

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

Cum faci asta? „Îi dai o temă, îi pui o întrebare, îi dai o problemă și o parte din cunoașterea nouă vine de la elev, punându-l pe el să-și bată capul. Și atunci el devine interesat, îi apare curiozitatea și are sentimentul de ownership (proprietate) pentru cunoașterea nouă care apare în timpul orei”.

Profesia de cadru didactic să devină atractivă

Doar că în ultimii ani a observat și o criză a profesorilor de științe: fizică, chimie și matematică. „Sunt multe județe în care se lucrează cu profesori care s-au pensionat de ani. Sunt multe școli în care se lucrează cu profesori care au altă specializare. Hai să zicem că unul de la chimie poate să predea fizică, dar un profesor care predă geografia sau engleza să facă și fizică? La ce să ne așteptăm?”.

Acesta a observat și ce funcționează atunci când formezi profesorii să predea altfel.

„Faptul că profesorii urmează un curs de formare nu-i face automat pe ei să aplice la clasă ce învață. Schimbarea nu se petrece de pe o zi pe alta. Noi, după ce facem cursuri de formare, venim cu un mecanism de sprijin: construim contexte de învățare, de practică, se întâlnesc periodic profesori care au elevi de nivel similar la clasă și încep să discute cum fac astfel de adaptări”.

Ministerul Educației a anunțat că oferă o primă de instalare neimpozabilă de 5 salarii minime brute pe țară pentru cei care își asumă să rămână minimum 5 ani într-o școală dintr-o zonă defavorizată. În plus, profesorii debutanți ar trebui să ajungă la un salariu minim net de 4.600 de lei din ianuarie 2024.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro