Cioloș a subliniat că, prin interpretarea CCR, este întărit rolul ministrului Justiţiei, care îşi subordonează astfel procurorii, mergându-se dincolo de exercitarea unei autorităţi administrative.
„Al doilea lucru care mă îngrijorează este că rolul preşedintelui este slăbit în interpretarea pe care o dă Curtea Constituţională. (…) Vii şi afectezi rolul preşedintelui; dacă preşedintele nu mai decide, ci doar ia act, practic, i se dă preşedintelui României rolul unui funcţionar public, care semnează ca notarul. Asta înseamnă echilibrul puterilor?!”, a spus Dacian Cioloş.
Despre decizia preşedintelui Klaus Iohannis în urma prezentării motivării CCR, Cioloş a arătat că „rolul preşedintelui este să apere Constituţia”.
„Atunci când vorbim ca în anii ’90 de o subordonare a Ministerului Public către Ministerul Justiţiei, riscăm să avem o problemă. Înainte de aderare s-a insistat foarte mult de către organismele europene pe respectarea independenţei justiţiei în România, pe rolul CSM, care acum devine un personaj în decor”, a afirmat Cioloş.
El a arătat că în motivarea CCR se face o comparaţie cu Franţa, unde procurorii sunt subordonaţi preşedintelui republicii şi ministrului Justiţiei, însă a adăugat că s-a omis faptul că situaţiile diferă, în condiţiile în care în Franţa instituţia corespunzătoare Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu are numai un rol consultativ.
CCR a publicat, joi, motivarea în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA. Documentul are 133 de pagini şi conţine două opinii concurente şi trei opinii separate, prin care se subliniază faptul că preşedintele României nu este obligat, potrivit legislaţiei, să revoce procurorii-şefi. Mai mult, potrivit opiniilor separate, Curtea Constituţională nu se poate substitui Preşedintelui României.