ComenteazăIn secolul 19 se castigau bijuterii si pamanturi
,,Daca murea imediat, dacul castigator era considerat acceptat in lumea cealalta, iar comunitatea era asigurata ca mesajul a fost primit de catre divinitate,,, se mentioneaza in ,,Loteria Nationala din Romania – O istorie ilustrata,,. Aceasta loterie practicata de daci a incetat dupa cucerirea romana.
Evul Mediu a avut si el ,,loteriile,, lui: cele neoficiale, ale taranilor romani. In comunitatile rurale, pamanturile, proprietate comuna, erau folosite prin rotatie. Impartirea periodica a loturilor era facuta prin tragere la sorti, motiv pentru care loturile astfel distribuite se numeau ,,soarte,,. Tot in aceea perioada, se recurgea la o judecata a hazardului si pentru alegerea locurilor destinate construirii unor biserici. Mai precis, domnitorii trageau cu arcul, iar locul unde cadea sageata era considerat cel mai bun pentru ridicarea unui edificiu monahal.
Totusi, ideea de loterie asa cum o cunoastem astazi s-a nascut in secolul 18, sub influenta modului de viata occidental. Prima mentiune a organizarii unei loterii oficiale in Bucuresti dateaza din 1793, cand un austriac a cerut si obtinut aprobarea domnitorului Alexandru Moruzi pentru organizarea unei loterii. La acea vreme, se puteau castiga la loterie mosii. Cu trecerea anilor, femeile incep sa aiba si ele un cuvant de spus in organizarea de loterii, de aceasta data in scopuri caritabile. Se puneau la bataie diverse obiecte de valoare (bijuterii, terenuri, mobilier, etc.) ale unor familii foarte instarite, iar banii stransi de pe urma biletelor erau folositi pentru construirea de diverse asezaminte sociale, gen spitale sau camine etc.
In 1906 se infiinteaza Societatea Loteriei de Stat din Romania, prima institutie care ia locul loteriilor straine care functionau pe teritoriul Regatului la acea vreme. Sistemul loto saptamanal, 3 numere din 90, este adoptat in 1945. Actuala forma de ,,Loto 6/49,, a fost introdusa in 1993. De atunci, Compania Nationala Loteria Romana a ,,produs,, 54 de miliardari in lei.
Actuala Loterie a facut 54 de miliardari in lei
Cel mai ,,prolific,, an, coform statisticilor Loteriei, a fost 1999. Atunci s-au imbogatit de pe urma biletelor jucate la Loto 19 persoane. Lunile cele mai norocoase s-au dovedit a fi august si decembrie, fiecare cu cate 7 castiguri de peste un miliard lei. In 2000, in familia miliardarilor au intrat inca 17 persoane, acest an fiind al doilea in topul anilor norocosi. In 2001, masa castigatorilor se subtiaza brusc, ,,numai,, cinci persoane reusind sa intre in posesia marilor premii. Pe de alta parte insa, valoarea acestora creste foarte mult: cel mai mic castig a fost de 10 miliarde, iar cel mai mare, de 25,3 miliarde.
Unul din cei sase castigatori ai anului 2002 stabileste un nou record de castig la Loto: 30,8 miliarde lei ,,adjudecate,, de un banatean. Pana in momentul de fata, recordul absolut il reprezinta suma de 53,3 miliarde lei castigata in februarie anul acesta de un tanar din Suceava. Cei doi sunt de altfel singurii milionari in dolari din istoria Loteriei.
Milionul de euro, vanat duminica la Loto 6/49
Duminica, milioane de romani vor astepta cu sufletul la gura cele sase numere ,,buclucase,,. De mai bine de patru luni incoace, urna cu cele 49 de bile scoate mereu alte numere decat cele de pe bilete, la categoria 1. Cele 16 saptamani fara castig reprezinta un record absolut in materie de longevitate a marelui pot. Miza de duminica va fi de 38,3 miliarde lei, plus banii adunati din vanzarile acestei saptamani. De patru saptamani s-a decis ca doar 5% din incasari sa fie dirijate catre categoria 1, restul fiind orientat spre categoriile 2 si 3. In aceste conditii, mirajul castigului la 6 din 49 pare sa devina din ce in ce mai atragator. Un patron aradean a hotarat, de exemplu, sa le faca un cadou inedit angajatilor sai, cumparandu-le 15 bilete, cu cate trei variante simple si un numar pentru extragerea Noroc.