ComenteazăArcul de Triumf al împăratului Constantin cel Mare
În 2018 sărbătorim 100 de ani de la înfăptuirea României Mari. La 1918, o mare parte din teritoriile locuite de români s-au unit într-o singură țară. În general, în acest moment ne cam cunoaștem lipsurile. Una din probleme este cea identitară: nu știm aproape nimic despre daci.
Cu aproximativ 20 de ani în urmă, Leonard Velcescu, un român stabilit în Franța și absolvent de belearte la Sorbona, s-a apucat să studieze statuile de daci, care sunt cu sutele în Occident, dar despre care în România nu se știe aproape nimic.
Și-a dat doctoratul pe acestă temă la Sorbona, și-a publicat doctoratul cu mare succes în limba franceză, engleză și română, a luat premii ale Academiei Române, în fine, un succes remarcabil.
După ce i-a învins pe daci, Traian le-a făcut statui monumentale
Ideea de bază a lucrării este că în lume sunt împrăștiate peste 200 de reprezentări de daci, majoritatea statui monumentale de peste doi metri înălțime, cele mai multe realizate în epoca împăratului Traian, în momentul de culme al artei clasice romane. În general, sunt reprezentări de bărbați daci meditativi, sobri. Statuile, realizate în marmură de calitate excepțională, la vremea respectivă destinată doar împăraților și zeilor, au fost amplasate la loc de mare cinste în forul lui Traian, adică în jurul celebrei Coloane. Asta după ce Traian îi învinsese pe daci. Gestul împăratului roman rămâne o enigmă.
Dacii făceau parte din trupele auxiliare ale lui Constantin cel Mare
În anul 306 d.Ch., generalul roman Constantin este proclamat împărat de către armată. Intră în conflict cu împăratul Maxențiu, vine la Roma, îl învinge pe acesta, în anul 308, și se proclamă, oficial, împărat. După care realizează un excepțional Arc de Triumf, în anul 315, la Roma, care să marcheze momentul victoriei asupra lui Maxențiu. Ei, bine, pe Arcul de Triumf, Constantin cel Mare – care va deveni primul împărat roman creștin și cel pe care îl pomenim astăzi drept Sfântul Constantin – a amplasat opt statui monumentale de daci de trei metri înălțime fiecare… să se vadă.
Leonard Velcescu
”Aceste statui sunt plasate în zona superioară a construcției. Când o statuie, o reprezentare este pusă la înălțime, deasupra coloanelor, semnificația este de omagiere, de punere în valoare. Aici nu vorbim de reprezentarea barbarilor daci prizonieri. Prizonieri barbari avem în registrul inferior al acestui monument, la bazele coloanelor. La statuile monumentale, semnificația este cu totul alta. O ipoteză plauzibilă ar fi următoarea: acest monument este înconjurat de o friză realizată în timpul lui Constantin. În una dintre scenele frizei, Constantin își face intrarea triumfală în Roma pe un car de luptă, iar în fața carului observăm reprezentate trupe auxiliare care poartă stindardul… dacic. Stindardul ”Draco”. Asta înseamnă că în armata lui Constantin au luptat atunci auxiliari daci. Este foarte posibil ca aceste corpuri de armată auxiliare de daci să-l fi ajutat pe Constantin la această victorie importantă. Altfel, nu văd semnificația și pare de neînțeles de ce Constantin a decis să pună opt statui monumentale de daci în registrul superior, în registrul de onoare, pe Arcul său de Triumf”, ne-a explicat Leonard Velcescu.
Ca atare, este foarte posibil ca dacii să fi contribuit la instituționalizarea creștinismului în lume. Aici ar fi de adăugat ceva. În România a fost descoperit, în secolul XVIII, un obiect creștin numit ”Donariul de la Biertan”, care este un obiect din epoca constantiniană. Ca atare, acei daci care l-au ajutat pe Constantin cel Mare să devină împărat este posibil să fi fost deja creștinați.
Simbolul crucii este impus de Constantin însuși, primul împărat creștin al Imperiului Roman (creștinat în anul 312), cu ajutorul dacilor – ridicat ulterior de Biserică în rândul Apostolilor.
Donariul din Biertan
Citește și:
Cum a scăpat poliţistul pedofil. A violat o fetiţă în 2012, dar nu a fost găsit, deşi existau imagini