Dambovita, bomba ecologica din inima Bucurestiului

La 20 de ani este deja ocolita de toti, necuratata, si a ajuns rusinea orasului. Trebuia sa reprezinte cel mai mare oras al tarii, dar a ajuns groapa de gunoi a Capitalei. Zi si noapte 70 de oameni se ocupa de “toaleta” ei. Intretinerea singurului rau din oras costa statul roman anual 15 miliarde de lei vechi.

Dambovita implineste luna aceasta 20 de ani de cand are albie din beton. Aniversarea raului care traverseaza Bucurestiul gaseste aceasta apa curgatoare in cea mai neagra perioada a existentei sale. Echipamentele care asigura functionarea raului sunt depasite, iar apa este murdara. Pentru ca nu dispun decat de un sfert din sumele necesare intretinerii, reprezentantii Companiei Apele Romane, care administreaza raul Dambovita nu pot decat sa asiste neputinciosi la distrugerea raului. Totul, in opinia specialistilor, se rezuma la bani.

“In afara de exploatare si de intretinere nu ii facem nimic, pentru ca nu sunt bani. Pentru a avea grija ca la carte de aceasta apa ar trebui sa avem de 3-4 ori mai multi bani”,  a declarat Cristi Teodorescu, directorul Companiei Apele Romane Bucuresti-Ilfov. La ora actuala, Dambovita nu ofera conditii pentru scaldat tocmai datorita calitatii apei. Ultima curatenie generala a raului a avut loc acum sase ani desi, potrivit standardelor, acest lucru ar trebui facut o data pe an. Toate analizele efectuate de specialisti pentru testarea calitatii apei din raul Dambovita au dovedit ca aceasta a devenit un adevarat focar de infectie.

Povestea Dambovitei o stie Camil Robuski care, timp de 35 de ani, a fost arhitectul sotilor Ceausescu. El era la curent cu toate proiectele de modernizare a Capitalei din acea vreme. Din motive de sanatate, fostul dictator a vrut musai ca raul Dambovita sa strabata Capitala.

“Ceausescu avea probleme cu gatul si voia aer si multa verdeata. Dambovita era un rau foarte mic, care a fost extins ca suprafata, de aceea s-a mai adus apa din Arges. Dambovita si Argesul erau legatura cu Dunarea, prin canalul Dunare-Bucuresti, a carui constructie a fost intrerupta, dupa Revolutie, desi era gata in proportie de 90%”, ne-a spus arhitectul fostului dictator.

E groapa de gunoi a orasului

Din Dambovita se scot lunar in medie cam 20-30 de tone de gunoi. Ce arunca bucuresteanul in raul care strabate orasul? Orice. De la saltele la animale de casa, de la paturi la WC -uri.

“Nu exista un cos de gunoi pe malurile raului. Nu exista cineva care sa pazeasca apa, sa nu se arunce ceva suspect sau apa sa nu fie chiar otravita. Asta ar trebui sa fie grija autoritatilor locale”, ne-a declarat directorul Cristi Teodorescu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro