„Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens. Trebuie să ne concentrăm pe atingerea ţintelor şi jaloanelor, pentru ca românii să poată beneficia de miliardele de euro de care avem nevoie pentru susţinerea economiei şi ridicarea nivelului de trai”, a spus Dan Cărbunaru.
„Aşa cum premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat, vineri, în conferinţa de presă susţinută alături de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, reforma pensiilor este un obiectiv cât se poate de important, iar la nivelul Guvernului atenţia trebuie să se concentreze astfel încât românii să beneficieze, după o viaţă de muncă, de un venit care să le permită să ducă un trai decent”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
El a reamintit că, încă de la prima întrunire a Comitetului interministerial pentru PNRR, printre primele subiecte care au fost discutate s-a numărat reforma pensiilor.
„Ca atare, este o ţintă din PNRR, intră în ansamblul de reforme pe care Guvernul trebuie să le facă, astfel încât să poată să atragă banii pe care îi avem la dispoziţie prin acest program. Vom continua să acordăm toată atenţia necesară, astfel încât această reformă să se îndeplinească”, a mai transmis Dan Cărbunaru.
O poziție similară a avut și ministrul PNL al Proiectelor Europene. „Cred că o spun a cincea oară şi o să o spun şi a zecea oară, dacă este nevoie. Există acel termen – 2023 – când poți face ajustări şi când poți să ai unele discuții, dar nu există niciun fel de renegociere în ceea ce privește PNRR”, a precizat Dan Vîlceanu pe 27 ianuarie.
PSD insistă pe renegocierea PNRR la Comisia Europeană
Afirmațiile sale au venit în contextul în care ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, a spus că social-democrații vor să renegocieze la Comisia Europeană plafonul de cheltuieli cu pensiile din PIB, prevăzut în PNRR, de 9,4%. „Am discutat în Guvern și cu premierul și premierul a agreat renegocierea”, susținuse Budăi.
În acest moment, media europeană este de 13%, iar ministrul muncii a precizat că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a transmis că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.
Comisia Europeană: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii precum dezastre naturale de dimensiuni istorice
În noiembrie 2021, Comisia Europeană a transmis, la solicitarea Libertatea, că „orice solicitare de modificare a planului ar întârzia grav punerea în aplicare a acestuia”.
Totodată, instituția condusă de Ursula von der Leyen a precizat pentru Libertatea că orice stat membru care vrea renegocierea PNRR trebuie să demonstreze „că nu mai poate pune în aplicare (o parte din) planul său din cauza unor circumstanțe obiective, de exemplu din cauza unor dezastre naturale de dimensiuni istorice”.