„Sunt 19 instituții în total la care trebuie să ajungă aceste sume. Astăzi am semnat cu 6, urmează încă 13 instituții, care au rol de coordonare în PNRR, să semneze un acord de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În momentul în care vom semna cu toate aceste ministere, toată suma, adică peste 100 de miliarde de lei, credite de angajament, atât pe parte de împrumuturi, cât și pe parte de grant, vor fi alocate în bugetul acestor ministere”, a spus Dan Vîlceanu.
Ministrul investițiilor și proiectelore europene a precizat că „odată cu semnarea acestor acorduri s-a transmis și responsabilitatea înfăptuirii acestor reforme către ministere”.
„Pentru România, sunt foarte importante aceste investiții, vorbim de investiții în infrastructură, în spitale, în educație, dar eu cred că sunt și mai importante reformele înscrise în PNRR, mult așteptate de români”, a mai afirmat Vîlceanu, care a dat ca exemplu reforma sistemului de pensii, digitalizarea administrației și reforme în educație și în sănătate, „care de mulți ani trebuiau realizate”.
„Suntem în criză de timp și nu cred că o renegociere a PNRR ar aduce ceva bun”
Totodată, Vîlceanu a subliniat că au existat discuții cu reprezentanții PSD pe tema renegocierii PNRR la Comisia Europeană și a afirmat că nu se pune problema unei renegocieri, pentru că „și așa ne punem problema legat de anumite investiții, cum să facem să le terminăm până în 2026”.
Nu există niciun document din care să reiasă posibilitatea unei renegocieri. Există, într-adevăr, posibilitatea de a modifica, este cu totul altceva. Renegocierea se referă la tot PNRR și nu se pune problema de a începe o renegociere, pentru că ar înseamna că toți banii de care vorbeam că intră în România nu mai există.
„Nu cred că cineva își dorește ca noi să pierdem banii aceștia. Gândiți-vă că pentru a renegocia tot planul îți trebuie timp. Dacă ne apucăm să renegociem pentru încă câteva luni totul, poate chiar un an, s-ar putea să ajungem la concluzia că renegociem degeaba, pentru că nu mai ai când să pui în valoare tot ce scrie în acest plan. Trebuie să rămânem concentrați pe implementare. Este foarte puțin timp. Și așa ne punem problema legat de anumite investiții, cum să facem să le terminăm până în 2026. Și așa suntem în criză de timp și nu cred că o renegociere ar aduce ceva bun”, a mai precizat ministrul PNL al Proiectelor Europene.
El a mai subliniat că este o nevoie însă de o reformă a pensiilor. „Vorbim de eliminarea inechităților din sistem și de creșterea pensiilor mici”, a spus Vîlceanu.
6 ministere au semnat astăzi acordul de finanțare cu Ministerul Proiectelor Europene prin care „vor putea să depună proiecte și vor putea să acceseze banii care ne-au fost alocați prin PNRR”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Potrivit șefului Guvernului, 6 ministere au semnat astăzi acordul de finanțare, iar restul de 13 vor semna și ele „foarte curând”. Ministerele semnatare sunt Ministerul Transporturilor (PSD), Ministerul Sănătății (PSD), Ministerul Energiei (PNL), Ministerul Mediului (UDMR), Ministerul Familiei (PSD) și Ministerul Muncii (PSD).
România așteaptă 29,2 miliarde de euro bani europeni, dar suma poate scădea
Ministrul PNL al proiectelor europene (MIPE), Dan Vîlceanu, a anunțat în ianuarie că suma inițială alocată României de Comisia Europeană, de 29,2 miliarde de euro, ar putea scădea cu aproape două miliarde de euro pe partea de granturi nerambursabile, pentru că economia a înregistrat o performanță mai bună decât era prognozat.
Vîlceanu a explicat atunci pentru Libertatea că regula scăderii, care ține cont de performanța economică, nu se aplică doar României, ci tuturor statelor membre UE, potrivit Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind PNRR. Ulterior, MIPE a precizat că este vorba despre 1,5 miliarde de euro din suma inițială.
În noiembrie 2021, Comisia Europeană a transmis, la cererea Libertatea, că „orice solicitare de modificare a planului ar întârzia grav punerea în aplicare a acestuia”. Totodată, instituția condusă de Ursula von der Leyen a precizat atunci pentru Libertatea că orice stat membru care vrea renegocierea PNRR trebuie să demonstreze „că nu mai poate pune în aplicare (o parte din) planul său din cauza unor circumstanțe obiective, de exemplu din cauza unor dezastre naturale de dimensiuni istorice”.