Este a doua amânare de pronunţare în acest caz care reprezintă recursul declarat de Voiculescu împotriva soluţiei Curţii de Apel Bucureşti din 5 februarie 2010, conform căreia politicianul a făcut poliţie politică. Dan Voiculescu, fostul lider al Partidului Conservator, a contestat decizia de colaborator al Securităţii primită de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pe 7 august 2006.
Potrivit deciziei CNSAS, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, când a „relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini-cu prilejul campionatelor de box din 1969-, despre schimbările de valută, etc.” şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă. Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni străini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix. El a fost acuzat de colaborare cu Securitatea şi de verişoara sa, Paraschiva Silaghi, care a devenit parte în acest dosar pe motiv că Voiculescu „a turnat-o la Secu pentru că a fugit în 1974 în Germania”.