- În toată România sunt doar 150 de psihiatri pediatri aflaţi în contract cu casele de asigurări.
- Un judeţ întreg, Bistriţa Năsăud, a decontat în 2017 servicii psihologice conexe actului medical în valoare de 76 de lei. Adică echivalentul unei şedinţe de psihoterapie la nivelul anului 2017.
- Asta în condițiile în care în Bistrița Năsăud numărul copiilor cu autism sau ADHD sare de 400.
- Pe 2 aprilie 2019, de ziua mondială dedicată acestei afecțiuni, Guvernul Dăncilă a spus că va ajuta copiii cu autism, dar nimeni nu știe cum pentru că documentul nu a fost făcut public.
Protocolul interministerial pe tulburări de spectru autist, semnat ieri la Palatul Victoria, este secret. ONG-urile care îi reprezintă pe pacienți și părinții lor nu au acces încă la conținutul documentului.
Ieri, 2 aprilie, de Ziua internațională a Conștientizării Autismului, Guvernul României anunța încheierea unui protocol important între trei ministere (Sănătate, Educație, Finanțe Publice), respectiv CNAS, pentru a acorda servicii integrate de sănătate, sociale și de educație persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist.
Pintea: „Am întotdeauna susținerea doamnei premier”
Promisiunile generoase n-au lipsit. Premierul României, Viorica Dăncilă, a spus că vor fi alocate fonduri pentru a acorda 5 ore de terapie pe săptămână decontate de stat pentru fiecare persoană diagnosticată cu TSA.
Ce nu preciza este cum anume va fi decontată terapia, din ce buget și de ce fix 5 ore (numărul de ore necesare poate varia mult, din punct de vedere medical).
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea nu a scăpat ocazia să-i mulțumească prim-ministrului pentru sprijin: ”Am întotdeauna susținerea doamnei premier și a colegilor din Executiv în demersurile care determină creșterea calității serviciilor medicale și a stării de sănătate a populației”.
Au trecut 24 de ore de la acest anunț și nimeni n-a văzut textul protocolului: nici ONG-urile create de părinții copiilor cu autism, nici jurnaliștii care au cerut documentul.
Protocolul nu a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătății sau al Guvernului. Libertatea a cerut încă de ieri documentul de la Ministerul Sănătății, dar la ora redactării acestui material, nu am primit niciun răspuns oficial.
Nimeni n-a văzut protocolul
La evenimentul de anunțare a protocolului, o reprezentantă a societății civile cerea să facă fotografii ale documentului semnat, iar răspunsul primit a bulversat-o: „Nu este public încă”.
Povestește: „Eu am vrut să fac poză strict la prima pagină, la titlu, că nu știam ce este, mi-au zis că nu este oficial încă, că îl vor publica ulterior pe site-ul guvernului”.
ONG-iștii (de la asociații ca Federația pentru Drepturi și Resurse pentru persoanele cu tulburări de spectru autist, Asociația Autism Europe etc) ar fi vrut să vadă și ei protocolul, pentru că i-a luat complet prin surprindere anunțarea lui.
Au fost sunați și invitați la evenimentul de la Guvern chiar cu câteva ore înainte să înceapă discursurile oficialilor, sau în seara dinaintea lui.
Nu doar că nu cunoșteau textul protocolului, dar nu știau că acest protocol va fi semnat în grabă. Nici măcar cei șase care au reușit să ajungă la eveniment n-au putut citi textul protocolului.
Dăncilă încearcă să-și repare gafa cu adversarii politici ”autiști”
După gafa din urmă cu un an a premierului – când Viorica Dăncilă și-a numit adversarii politici „autiști”- a fost creat contextul pentru înființarea unui grup de lucru menit să dezvolte Planul Național de Autism 2020-2022, coordonat de Secretariatul General al Guvernului.
Din acest grup fac parte atât reprezentanți ai ministerelor, cât și ai asociațiilor care îi reprezintă pe pacienți și pe părinții copiilor cu autism. În dimineața de 2 aprilie ar fi trebuit să aibă loc o nouă ședință a grupului de lucru.
„Era programată o ședință a comitetului de elaborare a acestui plan care a fost anulată ieri prin email. După cum îi spune și numele, planul urmează să fie lansat anul viitor, în condițiile în care se reușește realizarea lui. Din cunoștințele mele, până în acest moment, s-au colectat date de la ONG-urile implicate în recuperarea persoanelor cu tulburări din spectrul autist, s-au identificat o parte din problemele cu care se confruntă pacienții și cam atât”, a explicat pentru Libertatea Ana Dragu, președintele Asociației Autism Europa.
„Ne-am trezit că doamna prim ministru a anunțat că Planul Național e gata elaborat. Fără să ne fi fost prezentat, fără să fi fost discutat conținutul lui cu reprezentanții acestei categorii de pacienți. Și mi-e imposibil să înțeleg ce reprezintă și ce conține protocolul interministerial pe autism semnat ieri cu surle și trâmbițe. Nu ne-a fost prezentat în prealabil și nici ulterior. Nici nu am fost anunțați că se dorește semnarea unui astfel de protocol.”, a adăugat ea.
Sceptici față de promisiunile generoase, părinții așteaptă să vadă protocolul
Ideea încheierii unui protocol interministerial în sprijinul persoanelor cu tulburări din spectru autist este mai mult decât binevenită.
Nevoia de servicii sociale, medicale și de educație integrate nu poate fi negată.
Însă ONG-urile care îi reprezintă pe viitorii beneficiari ai acestor servicii rămân sceptice. Nu este prima dată când aud promisiuni generoase.
De pildă, chiar dacă obținuseră decontarea, prin fonduri de la Casa de Asigurări, a serviciilor de psihoterapie pentru copiii cu tulburări de spectru autist, în practică, numărul de ore decontate a fost infim. „Cunosc sute de familii ale persoanelor diagnosticate cu tulburări de spectru autist și, cu toate astea, niciun copil sau adult care să fi beneficiat până azi de ședințele de terapie gratuită pe care CNAS se laudă că le decontează”, spune Ana Dragu.
În medie, o oră de terapie/an pentru fiecare copil
Serviciile de psihoterapie, logopedie și kinetoterapie sunt considerate legal servicii conexe actului medical. Aşadar, CNAS nu le decontează decât prin intermediul medicului specialist, care la rândul lui trebuie să încheie separat contracte cu psihologi sau logopezi pentru furnizarea acestor servicii.
În toată ţara sunt doar 150 de psihiatri pediatri aflaţi în contract cu casele de asigurări. Majoritatea sunt grupaţi în oraşele mari sau chiar în centrele universitare. Sunt judeţe întregi cu câte un singur specialist, care lucrează în spital, nu ambulatoriu. Așa că majoritatea copiilor cu tulburări de spectru autist nu au acces la serviciile unui psiholog care să aibă contract cu un psihiatru în contract cu Casa, pentru a beneficia de terapie gratuită.
Decontarea nu se face centrat pe pacient. Conform mecanismului actual, fiecare medic poate deconta echivalentul a 12 ședințe de psihoterapie pe zi, indiferent cu cât de mulţi psihologi sau logopezi încheie contracte.
Un judeţ întreg, Bistriţa Năsăud a decontat în 2017 servicii psihologice conexe actului medical în valoare de 76 de lei. Adică echivalentul unei şedinţe de psihoterapie la nivelul anului 2017.
Asta în condiţiile în care în acelaşi judeţ, numai numărul copiilor cu autism sau ADHD sare de 400. Iar un singur copil cu autism ar avea nevoie de cel puţin 20 de ore de terapie pe săptămână, conform standardelor internaţionale.
În anul 2017, la nivel național, CNAS decontase echivalentul a 13.000 de ore în total (servicii psihologice, kinetoterapie, logopedie), pentru copiii cu autism, ADHD și multiple alte afecțiuni.
Chiar dacă am împărți numărul total de ore doar la numărul copiilor cu autism (peste 11.000) și ADHD din România, rezultatul ar fi dezolant: un copil a beneficiat, în medie, de o oră de terapie în tot anul 2017.
Părinții acestor copii acoperă de cele mai multe ori din propriul buzunar aceste terapii, ale căror costuri sunt cel puțin copleșitoare.
Terapiile sunt esențiale pentru a le acorda copiilor cu autism șanse la o viață independentă.
Citește și: