ComenteazăStatisticile actuale din Danemarca sugerează că situația epidemică s-a îmbunătățit substanțial.
Un lockdown național a făcut ca numărul cazurilor noi de infectare să scadă de la peste 3.000 zilnic, în decembrie 2020, la doar câteva sute acum.
Dar experții danezi sunt mai realiști.
„Sigur, cifrele arată bine”, spune pentru revista Science Camilla Holten Moller, de la Institutul Statens Serum, care conduce un grup de specialiști ce realizează modele matematice ale evoluției epidemiei.
„Dar dacă ne uităm la modelele noastre, acesta este calmul dinaintea furtunii”, avertizează ea.
Graficul arată, de fapt, evoluția a două epidemii: una care scade în intensitate, cauzată de vechea tulpină SARS-CoV-2 și o alta care crește încet, cauzată de varianta depistată inițial în Marea Britanie.
Varianta este depistată tot mai des în numeroase țări. În România, ieri au fost anunțate 24 de noi cazuri cu tulpina britanică după analizarea aleatorie a 90 de probe din întreaga țară.
Dacă această variantă, cunoscută sub numele de B.1.1.7, se va răspândi în același ritm în Danemarca, atunci ea va deveni tulpina dominantă în cursul acestei luni și va duce iarăși la creșterea numărului de cazuri, în ciuda lockdown-ului.
„Schimbă total situația”, spune Holten Moller.
Cel mai probabil, această evoluție are loc în multe țări, care nu știu încă foarte clar acest lucru. Diferența este că Danemarca derulează un efort masiv de secvențiere genetică, ce îi permite să identifice și să monitorizeze răspândirea variantei britanice.
„Toți ochii sunt pe Danemarca acum”, spune Kristian Andersen, un cercetător în boli infecțioase la Scripps Research, care consiliază guvernul de la Copenhaga.
„Când vine vorba despre B.1.1.7, există o metodă prin care evităm o calamitate precum cea care are loc în Marea Britanie și Irlanda?”, întreabă el.
Evoluția variantei vechi (sus) și a celei noi, britanice (jos), în Danemarca
Datele nu sunt neapărat încurajatoare. Oamenii de știință danezi estimează că varianta britanică se răspândește de 1,55 de ori mai repede decât tulpinile mai vechi ale virusului, spune Holten Moller.
Un efort masiv de secvențiere genetică
Pentru a evita o creștere necontrolată a cazurilor, țara ar avea nevoie să rămână în lockdown – sau chiar să adauge niște măsuri – până când o mare parte a populației va fi vaccinată.
Perspectiva este însă atât de nepopulară, încât unii epidemiologi chiar propun redeschiderea imediat după ce cei mai vulnerabili cetățeni s-au imunizat.
Danemarca a confirmat prezența variantei B.1.1.7 pe teritoriul său încă din decembrie 2020, imediat după anunțul făcut de Londra, și de atunci a intensificat activitatea de secvențiere genetică.
Mads Albertsen, un cercetător de la Universitatea Aalborg, conduce o echipă care a efectuat secvențieri genetice de la mai bine de jumătate din toate cazurile de pacienți COVID anul acesta și speră să ajungă la 70% în curând.
Era clar de la începutul lui ianuarie că frecvența cu care era identificată varianta britanică se dublează cu fiecare săptămână, spune Lone Simonsen, epidemiolog la Universitatea Roskilde.
În acel moment, Danemarca închisese deja școlile și restaurantele. Pentru a preveni creșterea numărului de cazuri, autoritățile au redus numărul de oameni care se pot aduna de la 10 la 5 și au dublat distanța socială recomandată, de la un metru la doi.
Cu noi eforturi și restricții, precum munca de acasă și intensificarea campaniei de testare, autoritățile ar putea preveni un al treilea val epidemic, spune Andersen.
Dar nu toată lumea este convinsă că valul poate fi prevenit. Scăderea numărului de cazuri care a început să fie observată în Marea Britanie poate fi pusă parțial pe seama faptului că foarte mulți oameni au fost deja infectați, spune Viggo Andreasen, cercetător la Universitatea Roskilde.
Cel mult, spune el, Danemarca ar putea face astfel încât rata de reproducere a virusului, în noua lui variantă, să scadă sub 1.
Cât mai trebuie menținut lockdown-ul?
Până acum, publicul a acceptat mesajul guvernului, care a spus că lockdown-ul trebuie menținut, deși numărul de cazuri este în scădere.
„Este uimitor că în ianuarie cifrele au scăzut considerabil, dar, în același timp, oamenii și-au redus contactele și mai mult”, spune Michael Bang Petersen, politolog la Universitatea Aarhus, care coordonează un proiect ce studiază cum reacționează guvernul și populația la pandemie.
Acest lucru nu poate să dureze mult însă, spune el.
„Există o presiune uriașă asupra guvernului pentru a redeschide țara”, spune Thea Kolsen Fischer, virusolog la Universitatea din Copenhaga.
Guvernul a decis să facă un mic pas și să redeschidă școlile pentru elevii din clasele I-IV, pe 8 februarie.
Simonsen crede că prețul extinderii lockdown-ului pentru mai multe luni ar putea fi prea mare. În schimb, propune el, autoritățile ar putea deschide țara imediat după vaccinarea oamenilor de peste 50 de ani și a categoriilor vulnerabile. Numărul cazurilor de infectare ar crește iarăși, dar cel al deceselor ar fi mic.
Andreasen nu este de acord. Acceptarea unei noi creșteri ar fi fost o variantă bună de luat în calcul înainte de apariția noilor variante, care par să evite parțial imunitatea.
Mai multe infectări ridică riscul unei noi evoluții virale, spune el.
Permiterea transmiterii virusului ar mai avea un efect negativ, spune Devi Sridhar, un expert în sănătate publică la Universitatea din Edinburgh: mai mulți oameni cu cazuri ușoare sau moderate de COVID ar putea dezvolta complicații pe termen lung.
„Ținând cont de ce știm despre COVID-ul pe termen lung și despre morbiditatea asociată, cred că riscurile ar fi prea mari”, spune Sridhar, pentru Science.