Insula artificială va avea o suprafață de 120.000 de metri pătrați, echivalentul a 18 terenuri de fotbal și va produce anual îndeajuns de multă energie cât să alimenteze fiecare locuință din Danemarca, plus o parte din țările vecine, mai arată sursa citată.
Huburile colectează electricitatea produsă de fermele eoliene situate în Marea Nordului și o redistribuie către Danemarca și țările învecinate.
Statul va avea 51% din acțiuni
Autoritățile de la Copenhaga au decis săptămâna trecută ca statul să preia 51% din proiect. Restul acțiunilor vor fi în mâinile sectorului privat.
Construcția va începe în anul 2026. Până atunci vor fi căutați investitori privați și vor fi realizate studiile privind impactul de mediu.
Inițial, capacitatea de colectare a celor două huburi va fi de 5 GW, iar apoi aceasta va fi extinsă la 12 GW.
Cei 12 GW înseamnă 12.000 MW. Spre comparație, toată capacitatea de producție a României este de 20.592 MW, incluzând aici atât fermele eoliene, cât și termocentralele pe cărbune și gaze, hidrocentralele, centrala nucleară de la Cernavodă sau centralele pe biomasă și instalațiile fotovoltaice.
Eolian, România are instalați 3.000 MW, conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
Cum arată proiectul
Huburile vor fi realizate pe două insule. Unul va fi realizat pe insula daneză Bornholm. Celălalt va fi stabilit pe o insulă artificială din Marea Nordului, pe teritoriu danez, la 80 de kilometri vest de peninsula Jutland. Insula va fi protejată de furtuni prin intermediul a trei ziduri mari.
Un doc va fi construit pe cea de-a patra latură a sa pentru a găzdui navele care vin de pe continent.
Odată ce totul este la locul său, proiectul va putea colecta și injecta în sistemele de transmitere a energiei 12 GW de electricitate. Acest lucru nu va fi probabil înainte de anul 2033.
Va putea alimenta 10 milioane de locuințe
Cantitatea de energie este îndeajuns pentru a alimenta cei 6 milioane de locuitori ai țării, iar capacitatea suplimentară va ajuta statele vecine să își atingă țintele de energie verde, potrivit Ministerului Climei, Energiei și Construcțiilor din Danemarca.
În total, proiectul va putea servi 10 milioane de locuințe europene. Hubul va fi conectat la sistemele energetice din Germania, Olanda și Belgia. Surplusul energetic va putea fi folosit pentru a produce energie eco pentru transport, aviație și industrie grea.
Cel mai mare producător de petrol din UE se face eco
Danemarca este cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, însă extrage mai puțin decât vecinii din Norvegia și Marea Britanie, care extrag tot din Marea Nordului. Acestea nu fac însă parte din UE.
Danemarca și-a setat ca țintă anul 2050 pentru stoparea producției de petrol și gaze din Marea Nordului și să devină neutră din punctul de vedere al carbonului în același an.
Comisia Europeană a impus, la rândul său, o țintă de 300 GW pentru producerea offshore a energiei eoliene.
Danemarca este și unul din liderii europeni în producerea de energie alternativă. De asemenea, a fost prima țară care a construit o fermă eoliană offshore, în anul 1991.
Energia regenerabilă a fost în 2020, pentru prima oară în istorie, principala sursă de producție a electricității în Uniunea Europeană.