Citând posturile locale DR și TV2, Reuters scrie că Guvernul danez și-a mai propus să modernizez aeroportul din Kangerlussuaq, o fostă bază militară americană din vestul insulei, astfel încât să poată găzdui avioane de luptă de ultimă generație F-35.
Danemarca a alocat deja 400 milioane de dolari pentru a-și consolida supravegherea și culegerea de informații în Arctica și Atlanticul de Nord cu drone cu rază lungă de acțiune, notează Reuters.
Donald Trump și-a reafirmat în această săptămână ambiția de a obține controlul asupra Groenlandei, cea mai mare insulă din lume și un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Trump consideră Groenlanda ca fiind crucială pentru securitatea SUA și protejarea lumii libere.
Deși este responsabilă cu securitatea și apărarea Groenlandei, Danemarca dispune de capacități militare limitate pe insulă. În prezent, capacitățile sale de apărare se rezumă la patru nave de inspecție învechite, un avion de supraveghere Challenger și 12 patrule cu sănii trase de câini – toate acestea pentru a monitoriza o zonă de nouă ori mai mare decât suprafața României.
După mai bine de un deceniu de reduceri drastice ale cheltuielilor de apărare, Danemarca a alocat anul trecut 190 miliarde de coroane (26 miliarde de dolari) pentru armată pe zece ani, o parte din aceste fonduri fiind destinate Arcticii.
Deputații danezi au început vineri discuții, îndelung amânate, cu privire la împărțirea acestor fonduri, care sunt alocate progresiv prin acorduri politice. Discuțiile începute vineri se axează pe partea din buget care ar trebui să meargă spre necesitățile de apărare ale Groenlandei, precizează Reuters.
În cursul săptămânii, ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen a spus că este nerăbdător să îl informeze pe Donald Trump despre „masiva” consolidare militară daneză de la precedentul mandat al acestuia de președinte. Totuși, ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, a recunoscut joi că investițiile militare au fost „neglijate mulți ani”.
„Preocupările SUA sunt reale și există unele probleme foarte concrete, uriașe în legătură cu Groenlanda”, a declarat pentru Reuters analistul și comandantul de navă în retragere Jens Wenzel Kristoffersen.
„SUA trebuie să se simtă în siguranță în această zonă și, dacă Danemarca nu face ceva în această privință, vor trebui să se ocupe de aceasta ele însele”, a adăugat el.
Armata SUA menține o prezență permanentă la baza spațială Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Locația strategică este vitală pentru armata SUA și sistemul său de alertă timpurie anti-rachete balistice, întrucât ruta cea mai scurtă din Europa spre America de Nord traversează insula.
Ambasada SUA la Copenhaga a dat asigurări joi că nu există planuri de creștere a prezenței militare americane în Groenlanda.