ComenteazăProcurorul-șef al DIICOT, care ar putea fi înlocuit de la conducerea instituției, a dat detalii despre operațiunea Ziua Z, desfășurată miercuri în București și în 28 de județe din țară.
„Am vrut să dăm un semnal grupărilor de crimă organizată că avem forţă, avem resursă umană şi materială şi tehnică încât să putem face faţă, să contracarăm fenomenul criminalităţii organizate la nivel naţional. E un semnal de forţă al statului român”, a declarat Daniel Horodniceanu, pentru Agerpres.
Horodniceanu a explicat că desfășurarea unei astfel de acțiuni a DIICOT a implicat eforturi considerabile.
„Sunt vizate infracţiuni din toate domeniile de competenţă DIICOT, începând cu traficul de droguri, continuând cu evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de persoane, cybercrime, contrabandă la frontiera de est şi aşa mai departe. (…) Este foarte dificil de organizat, durează câteva luni doar sincronizarea”, a precizat procurorul-şef al DIICOT.
Daniel Horodniceanu a afirmat că, din informațiile de care dispune, Ziua Z este cea mai amplă acţiune organizată de o structură de Parchet din România.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) efectuează, miercuri dimineaţa, pe 16 mai, 238 de percheziţii domiciliare în 28 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, acţiunile vizând un număr de 227 de suspecţi.
Operațiunea Ziua Z se derulează concomitent pe teritoriul judeţelor Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Galaţi, Brăila, Vrancea, Covasna, Braşov, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Ilfov, Teleorman, Dolj, Gorj, Caraş, Hunedoara, Timişoara, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj şi Bistriţa Năsăud şi în municipiul Bucureşti.
Acţiunile procurorilor sunt rezultatul activităţilor investigative, desfășurate în 20 de cauze penale instrumentate de către 14 structuri teritoriale ale DIICOT şi Structura centrală, ce vizează destructurarea mai multor grupări infracţionale implicate în majoritatea formelor de criminalitate organizată ce intră în competenţa direcţiei, respectiv trafic de droguri de risc şi de mare risc, trafic de persoane, criminalitate informatică, evaziune fiscală, contrabandă precum şi infracţiuni cu violenţă, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal şi tentativă de omor.
Citește și Cum a fost interzis Cristian Țopescu de Elena Ceaușescu. Timp de șapte ani a stat departe de televiziune