Dansul Ursului, inclus în topul celor mai interesante tradiții de iarnă

Urșii hibernează în timpul iernii, așa că ai fi îndreptățit să fii și mai alarmat decât de obicei dacă ai vedea mai mulți dintre ei după un colț, mârâind și arătându-și ghearele, în această perioadă a anului. În Moldova, regiunea de est a României, este o priveliște comună în orașe și sate pe 30 decembrie, când are loc Dansul Ursului, relatează BBC.

România găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, în afară de Rusia, cu până la 8.000 de exemplare cutreierând versanții împăduriți ai Munților Carpați, așa că nu este surprinzător că această „creatură înfricoșătoare” a devenit un simbol puternic al puterii spirituale în cultura românească.

Ceata care merge cu ursul este alcătuită din urători deghizați în urs, ursari, fluierari, toboșari; fiecare dintre ei interpretând un anume rol. Urlătorii sunt îmbrăcați în piei de urs, care au fost transmise de-a lungul generațiilor și cântăresc până la 40 de kilograme.

Dansul principal îi prezintă pe urși care mor simbolic și apoi reînvie, ceea ce simbolizează reînnoirea anului. Se crede că ritualul își trage originile de la geto-daci, triburile indo-europene care au locuit pe actualul teritoriu al României.

Recomandări

Cazul „Nordis” de Alba: 211 oameni, lăsați fără 12 milioane de euro: „A fost momentul în care mi-am dat seama că am fost înșelat”

Pentru geto-daci, urșii erau animale sacre, puternice și care puteau să reînvie. Ei își ungeau nou-născuții cu grăsime de urs.

Dansul Ursului are loc în nord-estul României, dar cel mai cunoscut festival are loc în orașul Comănești.

Celelalte festivaluri din epoca precreștină menționate de BBC sunt: Festa della Befana, din Italia, Krampusnacht, în Alpii Europeni și Mari Lwyd, din Țara Galilor.

Vrăjitoarea Befana are multe asemănări cu Moș Crăciun. Ea zboară noaptea pentru a le oferi copiilor cadouri, în stilul lui Moș Crăciun, și chiar intră în casele lor prin horn – motiv pentru care este în mod normal înfățișată acoperită cu funingine

În Alpii Europeni Centrali, în special în Bavaria, Austria și Tirolul de Sud, în noaptea ce precede Sfântul Nicolae apare Krampus, o figură demonică – jumătate om și jumătate capră, înfățișată cu o limbă uriașă care se clatină, blană închisă, coarne și ochi sălbatici – care, la fel ca Befana și Moșul, pedepsește copiii obraznici. 

Mari Lwyd este o tradiție străveche în Țara Galilor. Un craniu de cal decorat cu beteală și cu orbitele încrustate, este pus pe un par și purtat de un bărbat ascuns sub un cearșaf. Acesta merge cu ceata prin cartier, bătând la uși și cerând, prin intermediul versurilor, să fie lăsați înăuntru și să li se dea mâncare și băutură.

Urmărește-ne pe Google News