EXCLUSIV | Legea dării în plată | ”În noul plafon de 250.000 de euro intră 99% dintre cei care au problema cu apartamentele ‘supraevaluate’ înainte de criză”

Dar până acolo, plafonul care limitează creditele, Prima casă, gradul de îndatorare și dreptul ca debitorii să își vândă singuri casa sunt câteva din punctele fierbinți pentru care părțile implicarte în crearea legii încă se mai luptă.

Plafonul de 250.000 de euro

Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF)

”Nu am susținut și nu vom susține vreodată șmecherii și profitorii. Suntem de acord cu propunerile băncilor, ale guvernului și ale altor părți implicate, deși suntem în continuare îngrijorați că o astfel de abordare poate conține în continuare discriminare. Dar facem acest lucru pentru a debloca lucrurile și a merge mai departe, pentru a demonstra flexibilitate în raport cu solicitările industriei financiare legate de constituirea unui plafon”, a declarat Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Stabilirea acestui plafon trebuie să fie unui care să îi excludă pe profitori, dar să nu facă asta cu românii care au contractat credite pentru achiziția unui imobil la nivelurile exorbitante ale pieței de dinaintea crizei. Așa s-a ajuns la propunerea unui plafon de 250.000 de euro, valoarea unui credit.

Recomandări

Pensionarii români primesc retroactiv banii din luna mai. Daniel Baciu: „Recalcularea se apropie de final”

”Din ce am înțeles, această cifră este relativ agreată de toate forțele politice, cel puțin la nivel de principiu”, spune oficialul AURSF. În acest plafon de 250.000 de euro intră 99% dintre cei care au problema cu apartamentele ”supraevaluate” înainte de criză.

Prima casă

Dacă ne uităm la imobilele care au fost cumpărate în ultimii ani, 90% dintre acestea au fost achiziționate prin programul guvernamental ”Prima Casă”, spun consultanții imobiliari. Din acest motiv în legea dării în plată s-a dorit și analizarea potențialelor probleme cu care s-ar putea confrunta cei care și-au luat locuință prin ”Prima casă”.

”Ceea ce mi se pare cel mai important este faptul că oamenii aștia nefiind protejați de Directiva 17 care se va aplica doar creditelor noi, nu au dreptul să își vândă ei proprietățile. Programul guvernamental a intrat în vigoare în 2009-2010, iar la acel moment prețul proprietăților era deja înjumătățit față de perioada de dinaintea crizei. Adică prețul era cam ca acum”, a mai spus oficialul AURSF. Din acest motiv, Asociația a fost de acord cu scoaterea creditelor Prima casă din lege.

Raționamentul legii

”Noi acum trebuie să rezolvăm problema creditelor din pre-criză cu legea asta pentru că aia au luat cu 180.000 – 200.000 de euro, un apartament de 3 camere și el valorează acum 80-90.000, în cel mai bun caz. Pentru ei este Darea în plată”, spune Iacob.

Recomandări

Rusia dă un nou ultimatum Ucrainei. Ce cere Vladimir Putin cu adevărat în negocierile „de pace” cu Statele Unite

Raționamentul este simplu: Pentru un astfel de credit, de 180.000 de euro, s-a plătit probabil în 8-9 ani, o sumă de 15.000 de euro din soldul de 180.000. La aceștia se mai adaugă și prețul casei de acum, de 80.000 de euro. Deci din sold dacă scazi valoare casei și cât s-a plătit până acum, debitorul tot mai rămâne cu o datorie de 80.000 -100.000 de euro. ”Deci a rămas și fără casă și cu o datorie pe care nu o va putea plăti în viața asta. La Prima casă ai dat 60.000 că ala era nivelul maxim și acum o vinzi cu 58.000 de euro, deci nu este nici o problemă”, a mai spus președintele AURSF.

Dreptul de a-și vinde singuri casa

Reprezentanții clienților au cerut în ultima întâlnire din Parlament ca debitorii de la Prima casă să aibă dreptul să își poate vinde singuri casa în cazul în care nu mai pot plăti. Pentru că dacă intră pe mâna unor executori sau a unor samsari, riscă să li se vândă casele de 60.000 de euro cu 15.000 de euro, atunci devin și aceștia victime. ”Eu aș insista ca aceasta problema să se rezolve prin reglementarea aferentă Primei Case”, spune Iacob.

Acest lucru ar putea fi și o soluție pentru panica instalată în piață legată de dispariția programului Prima casă. Deși clienții cred acest lucru, specialiștii sunt sceptici.

Recomandări

Sondaj IRSOP pentru alegerile prezidențiale 2025: doi candidați se detașează în fruntea preferințelor românilor

”Prima casă nu va dispărea. Este un program esențial pentru piața imobiliară, de aceea cred că, în cel mai rău caz, acesta se va modifica, așa cum a făcut-o până acum”, ne-a declarat analistul imobiliar, Ion Cătuțoiu.

Fără grad de îndatorare și instanțe

Tot în cadrul discuțiilor de Darea în plată s-a mai cerut la comisia juridică din Parlament ca legea să aibă prevederi pentru ca oamenii să nu ajungă cu aplicarea ei în instanțele de judecată.

”Nu vrem să ne trezim că sute de mii de români ajung în instanțe, ci că rezolvă problema direct prin lege. Din acest motiv nu am fost de acord cu gradul de îndatorare și am zis să mergem doar pe plafon maxim”, a mai declarat Iacob care crede că introducerea gradului de îndatorare ar duce oamenii în instanțe. Pe lângă această, vor mai trece aproape luni bune de zile până Ministerul de Finanțe va elabora normele legii cu gradul de îndatorare.

Calculele BNR

Legea dării în plată nu vrea decât să dea o șansă la negociere celor care au acum valoare casei mult mai mică decât soldul creditului. Banca Națională a calculat că dacă toți cei care au soldul datoriei mai mare decât valoare proprietății ar da casele înapoi, băncile ar pierde 2,8 miliarde de lei.

”Nu va crăpa țara din 600 de milioane de euro. Dar atenție calculul e făcut pe premisa că TOȚI ar da casele inapoi. Dar unul care are soldul cu 10.000 de euro mai mare decât valoare casei nici nu se gândește să facă o dare în plată”, a mai spus reprezentantul clienților.

Gaura băncilor

”Noi susținem stabilitatea sistemului bancar, nu dorim dispariția băncilor din România, contrar a ceea ce suntem acuzați, dar suntem convinși că dacă unele dintre aceste bănci vor avea probleme, asta nu va fi cauzat de legea dării în plată, ci creditării uneori nesăbuite și gradului extraordinar de ridicat de neperformanță din zona de creditare a companiilor”, a mai declarat pentru Libertatea, Alin Iacob.

Potrivit lui, în acel domeniul este marele dezastru pe care băncile încearcă să-l controleze, acolo sunt fraudele, insolvențele care creează probleme creditorilor.

”Dacă s-ar strânge datoriile pe care băncile ar avea să le colecteze din zona de corporate s-ar ajunge la miliarde de euro și noi vorbim de persoanele care și-au luat case și despre care s-ar presupune că dacă și-ar da toate locuințele băncilor s-ar strânge aproape 600 de milioane de euro”, a mai spus oficialul AURSF.

Cazuri de necrezut

”Noi avem o debitoare care a venit la noi la sediul asociației să ne spună cazul dânsei. Săraca are poprire pe salariu până în anul 2105 sau 2106”, spune Iacob.

Dacă darea în plată nu intră în forma în care am scris mai sus, cam la această situație se va ajunge cu toti cei care au luat apartamente în perioada de dinaintea crizei, pentru că după ce vor da apartamentele tot vor mai rămâne cu câteva zeci de mii de euro datorie către bancă.

”Am mai avut un caz în care fiul de 18 ani al unei familii a încercat de două ori să se sinucidă din caza datoriilor pe care părinții lui le aveau la bănci”, a conchis președintele AURSF.

Urmărește-ne pe Google News