Italia a aprobat extrădarea în România a lui Darius Vâlcov. Decizia nu este definitivă

Decizia instanței italiene nu este definitivă și poate fi atacă de avocații lui Vâlcov.

Fost ministru al finanțelor în Guvernul Ponta, Darius Vâlcov a primit pe 2 mai verdictul final în dosarul în care era acuzat că a adunat un adevărat tezaur din infracţiuni de corupţie. În primă instanță, el primise o condamnare de 8 ani de închisoare, dar magistrații i-au redus, la apel, pedeapsa la 6 ani.

El nu a fost găsit de polițiștii care s-au deplasat la domiciliu pentru a pune în executare mandatul și a fost dat în urmărire internațională. La trei săptămâni de la condamnarea din România, Vâlcov s-a predat autorităților de la Napoli.

Instanța de executare italiană nu a dispus arestarea provizorie în vederea predării, fiind lăsat în libertate, sub supraveghere.

El a invocat în Italia condițiile din penitenciarele din România și a arătat că a deschis o afacere și s-a mutat în Italia, motiv pentru care solicită să nu fie extrădat.

Peste două milioane de lei, băgate în opere de artă

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de DNA în mai 2015, pe când ocupa funcția de senator, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare de bani (infracţiune pe care Vâlcov ar fi săvârşit-o în perioada în care era primar în Slatina, iar apoi senator), şi de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcția (infracţiune săvârşită şi în perioada în care acesta deţinea funcţia de ministru).

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Potrivit rechizitoriului DNA, Vâlcov a primit 20% din valoarea contractelor având ca obiect reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti, Potcoava, Slatina, Drăgăneşti-Olt şi Piatra Olt, încasând astfel peste 1.500.000 de euro, în perioada 2011-2013. 

Procurorii spun că banii ajungeau la fostul demnitar fie cash (în pungi de plastic), fie prin intermediul unor operaţiuni comerciale disimulate prin acte fictive, într-un circuit în care au fost incluse mai multe firme.

Completul de la ÎCCJ care, în februarie 2018, l-a condamnat în primă instanță pe Vâlcov la 8 ani de închisoare a precizat, în motivarea deciziei, că Vâlcov „a achiziţionat mai multe obiecte de artă, printre care picturi, gravuri şi desene, în valoare de 2.558.658 de lei, toate cumpărate cu banii proveniţi, în numerar, din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă”.

Judecătorii au publicat și lista celor 124 de tablouri în care Vâlcov a investit banii. Printre ele, sunt opere semnate de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian sau Corneliu Baba.

Urmărește-ne pe Google News