Ministerul Afacerilor Externe, care se ocupă de organizarea Preşedinţiei, a lansat recent o serie de licitaţii pentru materiale promoţionale de tot felul, obiecte tradiţionale, bannere şi afişe în valoare de 6,8 milioane de euro. Ele vor asigura vizibilitatea şi promovarea României în cele 6 luni de mandat. Majoritatea acestor bani vor merge pe punguţe cu bunătăţi pentru invitaţii României.
Ne promovăm cu trăistuţe, farfurii şi dulceaţă
Vor fi cumpărate undeva pe la 80.000 de produse din ceramică tradiţională, în special farfurii şi căni de cafea, care vor fi împărţite invitaţilor. Totul va costa peste 620.000 de euro. Se adaugă acestor cheltuieli şi 2,3 milioane de euro pentru peste 76.000 de trăistuţe populare, zgărdane şi brâuri şi alte astfel de obiecte.
România mai trebuie să cumpere şi cravate şi eşarfe – sunt darurile tradiţionale la preluarea Preşedinţiei rotative de către o ţară. Ele vin în două seturi: VIP, pentru şefii de stat şi demnitarii de rang înalt, şi standard, pentru restul invitaţilor. Totul ne va costa 2,6 milioane de euro.
Obieceiul spune şi că ţările gazdă trebuie să ofere invitaţilor cadouri practice. Aşa că România mai cumpără carneţele de diverse mărimi, umbrele mici şi mari, pixuri, steguleţe, mape şi baterii externe. Totul în valoare de 813.000 de euro. Sunt şi alte cheltuieli, pentru bannere şi afişe de peste 291.000 de euro.
„Cireaşa de pe tort”: dulceaţa de prune. România le va oferi invitaţilor borcane de magiun. În primă fază, vor fi cumpărate undeva pe la 80.000 de astfel de borcane, însă, în funcţie de pofta invitaţilor, ar putea fi luate până la 160.000. Costul magiunului păleşte în faţa restului cheltuielilor: doar 97.000 de euro.
Ce au făcut celelalte ţări
Cadourile de acest fel sunt împărţite tradiţional de toate ţările care preiau Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Obiceiul este ca aceste daruri să reflecte ceea ce ţara-gazdă doreşte să sublinieze cu privire la cultura sau economia ei.
Bulgaria, de exemplu, care a deţinut Preşedinţia la începutul acestui an, a pus în pungi săculeţe de lavandă, pentru a marca faptul că ţara devenise cel mai mare producător şi exportator din Europa de lavandă.
Lituania a ales o abordare mai personală: invitaţii au primit lucrări de artă realizate de graficieni locali.
Polonia a ales să ofere un borcan de miere şi un pahar pentru lapte, pentru a marca faptul că ţara este supranumită ţara „laptelui şi a mierii”.
CITEȘTE ȘI: