Date cenzurate, studii retrase, laboratoare închise. Cum încearcă China să rescrie istoria pandemiei COVID

China pare să urmărească nici mai mult, nici mai puțin decât rescrierea istoriei COVID, scrie The New York Times, care vorbește despre studii retrase, oameni de știință amenințați și laboratoare de cercetare închise.

Primul act de cenzură menționat de publicația americană a vizat un studiu publicat de cercetători din Statele Unite și China chiar în ziua în care noua boală misterioasă – apărută, după toate indiciile, într-o piață din Wuhan – a primit numele „COVID”.

Acest studiu, care arăta cu ce rapiditate se răspândește virusul, reprezenta un model de colaborare internațională într-o perioadă de criză și a fost folosit în primele zile ale pandemiei pentru a modela evoluția infectărilor și a emite, în consecință, alertele de sănătate.

Însă după numai câteva zile, a fost retras, cu solicitarea de a nu fi citat de alți cercetători.

Nu din pricină că ar fi fost vorba despre o cercetare defectuoasă, ci pentru că oficialii chinezi din domeniul sănătății deciseseră să ascundă situația reală din plan intern.

Într-un interviu recent, epidemiologul Ira Longini de la Universitatea din Florida a vorbit pentru prima dată public despre povestea din spatele retragerii studiului. „Au fost atât de multe mușamalizate și atât de multe ascunse! A fost foarte greu să obțin informații din China”, a spus el.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Faptul că guvernul chinez a redus la tăcere oameni de știință, a împiedicat investigații internaționale și a cenzurat discuțiile online despre pandemie este bine documentat, însă controlul Beijingului asupra informațiilor este mult mai profund decât se știa până acum, scrie The New York Times.

Campania de cenzură a vizat publicații internaționale și baze de date științifice. Instituții internaționale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, au fost mințite și li s-au furnizat date eronate sau manipulate.

Această campanie a privat medicii și factorii de decizie politică de informații critice despre virus, într-un momentul în care lumea avea mare nevoie de ele. De asemenea, a generat neîncredere în știință în Europa și în Statele Unite, deoarece oficialii din domeniul sănătății au citat lucrări din China care au fost apoi retractate.

Campania continuă și în prezent și îngreunează eforturile internaționale de a stabili originile coronavirusului, scriu jurnaliștii americani. Acesta ar fi motivul pentru care au apărut concluzii contradictorii – unele indică drept sursă a virusului un animal, altele pun pandemia pe seama unei „scurgeri” dintr-un laborator.

Secvențieri ascunse 3 ani

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Un alt moment care a arătat amploarea cenzurii chineze – și a generat nemulțumire la nivel global – a fost când un grup internațional de oameni de știință a descoperit date despre mostre ADN pe care cercetătorii chinezi le-au colectat dintr-o piață din Wuhan în ianuarie 2020 și pe care le-au ascuns experților străini timp de trei ani – o întârziere pe care oficialii mondiali din domeniul sănătății au numit-o „de neiertat”.

Secvențele ADN au arătat că ratonii prezintă semnături genetice similare materialului viral responsabil de pandemie, o constatare în concordanță cu scenariul în care noul coronavirus s-a răspândit la oameni de la animale comercializate ilegal.

O altă dovadă a cenzurii de la Beijing, scrie NYT, vine din faptul că a schimbat cronologia infecțiilor timpurii – un subiect delicat, deoarece guvernul s-a confruntat cu critici că nu a răspuns la focar suficient de repede.

Exemple de informații blocate de Beijing

Pentru o perioadă scurtă, evoluția COVID a apărut să zădărnicească planurile Beijingului de a controla informațiile. Pe 6 februarie 2020, când evitarea unei pandemii părea încă posibilă, internetul chinez s-a inflamat după moartea lui Li Wenliang, un medic din Wuhan care a fost pedepsit pentru că a avertizat despre focar înainte de a se îmbolnăvi el însuși.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Revolta s-a răspândit rapid. Localnicii au simțit că oficialii au ascuns informații care ar fi salvat vieți. În toată China, ei au întrebat: „Câți au luat virusul în decembrie? Cine știa? De ce nu s-a făcut mai mult?”.

Atunci, cercetătorii au confirmat că virusul se răspândea deja de câteva săptămâni de la om la om, fapt pe care oficialii chinezi îl respinseseră inițial.

La scurt timp însă, guvernul chinez a reacționat prin înăsprirea cenzurii online și prin preluarea controlului asupra cercetării.

Cenzura a fost la început fragmentară. Ministerul Științei și Tehnologiei le-a transmis oamenilor de știință să acorde prioritate gestionării focarului, nu publicării de lucrări.

Un cercetător european și-a amintit de colaboratorii săi chinezi, care i-au cerut să semneze un acord de confidențialitate prin care se angaja că nu va împărtăși colegilor date din cercetări care fuseseră deja publicate.

În curând, cercetătorii chinezi au început să solicite jurnalelor medicale să le retragă lucrările. Publicațiile pot retrage lucrări din mai multe motive legitime, cum ar fi date eronate, dar o analiză a zeci de lucrări retrase de China arată că acestea nu conțineau greșeli, însă ar fi pus guvernul de la Beijing într-o lumină proastă.

Printre articolele retrase s-au numărat un studiu despre copii infectați din sudul Chinei, un sondaj privind depresia și anxietatea în rândul personalul medical care a tratat pacienți cu COVID, ba chiar și o scrisoare trimisă către The Lancet Global Health de două asistente care au descris disperarea pe care o simțeau în timp ce lucrau în spitalele din Wuhan.

Controlul guvernului chinez asupra științei continuă și acum, la mai bine de 3 ani de la izbucnirea pandemiei.

Laboratorul unui om de știință chinez care studiază comerțul cu animale sălbatice a fost închis recent, pentru ca autoritățile să poată investiga acuzațiile – nefondate – că ar avea legatură cu originea pandemiei. Acest lucru a fost dezvăluit de un om de știință din afara Chinei, care colabora cu cercetătorul chinez.

La 1 aprilie, Beijingul a limitat accesul străinilor la China National Knowledge Infrastructure, un portal academic. Iar liderii politici au îndemnat oamenii de știință să publice mai degrabă în reviste interne decât în publicații internaționale.

Tot luna aceasta, oamenii de știință din guvernul chinez au spus că este timpul să se înceapă investigarea în afara Chinei pentru originile virusului.

Urmărește-ne pe Google News