Paradoxul datelor COVID din România. Suntem pe penultimul loc în UE la rata testării, dar a scăzut mult raportul de teste pozitive

ECDC – Centrul european pentru prevenţia şi controlul bolilor – actualizează în fiecare săptămână datele legate de pandemie raportate de statele membre UE. Libertatea a extras din baza de date cifrele pentru săptămâna 46 a anului 2021 – cele mai recente. O prelucrare a lor ne arată că:

1. Suntem pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte rata testării. În ultima săptămână am făcut 1.416 teste COVID la o sută de mii de locuitori. Numai Suedia a făcut mai puţine decât noi: 976 la suta de mii de locuitori. 
2. Avem o rată a pozitivitării de numai 6,65%. Pentru fiecare 100 de teste COVID, 93 sunt negative. O îmbunătăţire uriaşă faţă de acum o lună, când aveam în jur de 25% rata de pozitivare, ceea ce înseamnă că 1 din 4 teste COVID efectuate în România dădeau rezultate pozitive. 

Aproape 50% dintre greci și 66% dintre austrieci au fost testați în ultima săptămână

Majoritatea ţărilor europene testează în acest moment mai mult decât România. Campioanele ultimei săptămâni sunt: 

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

1. Austria: 66.394 de teste la 100.000 de locuitori (ceea ce înseamnă că 2 din 3 austrieci au fost testaţi de COVID în ultima săptămână)
2. Grecia: 45.292 de teste efectuate la 100.000 de locuitori 
3. Cipru: 43.440 de teste la 100.000 de locuitori
4. Danemarca: 35.778 de teste la 100.000 de locuitori 
5. Slovenia: 22.455 de teste la 100.000 de locuitori.

Desigur, testele repetate de aceeași persoană pot altera calculele, în sensul că numărul de teste nu se suprapune exact peste numărul de „unici” testați. 

Oricum, numărul de teste raportate la populaţie nu este suficient pentru a exprima performanţa sistemului de testare COVID într-un anumit stat – nici ca măsură pentru cât de bine este ţinută sub control pandemia. 

Ca testarea să se facă la un prag confortabil, din punctul de vedere al sănătăţii publice, acest raport trebuie să fie cât mai mic.  

„Vrei ca un număr cât mai mic din teste, sub 10%, să se dovedească pozitive”, explica Willliam Hanage, epidemiolog la Harvard pentru NPR, postul public de radio din SUA.

În urmă cu o lună, Libertatea arăta de ce ratele uriaşe de pozitivare în România (până la 25-28%) indicau că nu testam suficient pe plan naţional. Este un semnal de alarmă când unul din 4 teste are rezultat pozitiv: înseamnă că mulţi din pacienţii COVID nu sunt depistaţi la timp. 

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

„În general, acolo unde testarea a fost extensivă, am văzut o rată de pozitivare între 3 şi 12%. Cu siguranţă am vrea să vedem că ţările testează la acest nivel în care avem 10 teste negative pentru fiecare test pozitiv, ca reper general că un sistem de sănătate face suficiente eforturi de testare pentru a identifica toate cazurile”, spunea dr. Michael Ryan, expert irlandez în sănătate publică la un media briefing al OMS în martie 2020.

Stăm mai bine ca medie europeană la teste pozitive per teste efectuate

Acum însă, România a ajuns la o rată de pozitivare – dacă nu ideală, cel puţin confortabilă: 6,65%. La nivel european, 12 ţări stau mai bine decât noi. Testarea masivă. Topul e condus de Cipru: 0,57%, Grecia: 0,96%, Danemarca: 1,19% – toate trei fiind şi în primele locuri la testare per populaţie. O rată foarte bună de pozitivare are şi Italia: 1,38%. Practic, la fiecare 100 de teste COVID, Cipru şi Grecia au 99 de rezultate negative, iar Danemarca şi Italia, cel puţin 98 de rezultate negative.  

Acum o lună, Franţa avea o rată de pozitivare de 1,6% – care a crescut în prezent la 4,74% – pe fondul unei creşteri graduale a numărului de infecţii COVID. Cu toate acestea, rata de 4,74% rămâne una foarte bună: peste 95 din 100 teste COVID sunt negative. 

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Să privim în oglindă două dintre raportările oficiale zilnice ale României, la distanţă de o lună faţă de cealaltă:

Explicaţia e relativ simplă: rata pozitivării a scăzut în România, pe fondul impunerii unor restricţii mai accentuate, pentru că s-a diminuat numărătorul fracţiei: numărul de cazuri noi identificate. 

Dată fiind evoluţia incidenţei COVID, s-a micşorat şi numărul de teste efectuate în baza definiţiei de caz şi a protocolului, dar şi numărul de teste pe care îl fac oamenii la cerere. Această redimensionare a fost mai lentă decât scăderea numărului de cazuri noi. 

Aşa se face că într-o zi în care avem de 5-6 ori mai puţine cazuri noi COVID, numărul testelor PCR conform definiţiei de caz e doar cu aproximativ 30% mai mic (cum arată tabelul de mai sus).