ComenteazăDoctorul Adrian Marinescu, directorul medical de la Institutul Matei Balş din Capitală, a comentat pentru News.ro aceste cifre.
„Atunci când spui că cineva nu are comorbidităţi înseamnă că se referă la bolile cunoscute. De exemplu, sunt persoane supraponderale care în teorie nu au boli asociate, teoretic. Faptul că sunt supraponderale este suficient ca să existe un factor de risc. E foarte probabil ca acele persoane, dacă le-am căuta cu mai multă atenţie, vom vedea că au afecţiuni cardiovasculare, poate diabet şi aşa mai departe. Deci din start acele comorbidităţi se referă la lucrurile cunoscute”, a spus Marinescu.
El a precizat că este posibil ca în categoria celor care sunt fără alte boli să existe totuşi factori de risc care să fi dus la complicaţii după infectarea cu SARS-CoV-2.
Întrebat dacă restricţiile din pandemie au fost justificate, Marinescu a răspuns: „La acel moment, în primul rând că exista termenul de neprevăzut, oamenii, autorităţile, lumea medicală nu aveau de unde să ştie cum va fi cu evoluţia. Al doilea aspect, în condiţiile în care ai fi lăsat la liber, fără restricţii, toată situaţia cu siguranţă că ar fi fost mai mulţi pacienţi care aveau nevoie să fie evaluaţi şi nu aveai unităţi spitaliceşti, pacienţi care aveau nevoie de internare, cei care ar fi evoluat nefavorabil”.
Medicul a menţionat că programele de prevenţie sunt extrem de importante și astfel s-ar putea descoperi mai mulţi români cu comorbidităţi decât se crede.
„În România, dacă ai căuta şi ai face aceste prevenţii, cum probabil că se va întâmpla de acum încolo, că există astfel de programe, vei vedea că sunt mai mulţi oameni care au comorbidităţi decât am crede, se va întâmpla mai ales în rândul tinerilor şi al celor de vârstă medie, aceste persoane nefiind căutate, în teorie ei sunt oameni sănătoşi”, a mai spus Marinescu.
Rafila: „Lumea de multe ori a murit sau a avut forme grave pentru că nu a mers la medic”
Întrebat despre numărul celor care au murit de COVID şi care nu aveau şi alte comorbidităţi, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a declarat în emisiunea Insider Politic, la Prima TV, că existenţa comorbidităţilor care nu au fost de natură infecţioasă a dus la agravarea evoluţiei bolii, situaţie care poate să apară şi în cazul gripei.
„Vă dau un exemplu, cineva avea o boală cardiovasculară şi avea şi o boală pulmonară sau o boală de rinichi, toate aceste însumări de afecţiuni cronice care nu sunt de natură infecţioasă duc la agravarea evoluţiei unei viroze, dar lucrul e valabil şi pentru gripă. Lumea de multe ori a murit sau a avut forme grave pentru că stătea mult acasă şi întârzia să se prezinte la medic. Cea mai mare problemă am avut în valul acela care a început în 2021, când am avut 26.000 de decese, a fost într-un singur val aproape jumătate din numărul total de decese. Ulterior a mai scăzut şi virulenţa, am mai învăţat şi noi, am dezvoltat centrele ambulatorii”, a spus ministrul.
Pe 28 iunie, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat încetarea stării de risc epidemiologic şi biologic generată de pandemia de COVID-19. Din acel moment, a încetat funcţionarea spitalelor şi secţiilor dedicate COVID, pacienții putând să se trateze în orice spital, în condiţii de izolare.