2 comentariiO soluție pentru înmulțirea necontrolată a animalelor și implicit pentru prevenirea abandonului este sterilizarea lor. Unii proprietari de animale nu fac asta, în ciuda amenzilor mari, fie pentru că nu-și cunosc obligațiile legale, fie pentru că pur și simplu nu au bani, susțin reprezentanții organizațiilor care se ocupă cu protecția animalelor.
Din 27 ianuarie, bucureștenii își vor putea steriliza gratuit câinii de rasă comună prin intermediul clinicilor veterinare mobile care vor fi amplasate în sectoarele 1, 2 şi 4, într-o campanie derulată de ASPA. Programările pot fi făcute la numărul 0743.204.942, care poate fi apelat de luni până vineri între orele 9:00 și 16:00.
„Sunt atât de mulți saci, atât de multe sacoșe și atât de multe cutii (cu câini abandonați pe stradă, n.r.) în România, încât nu vă închipuiți”, spune Marcela Pîslă, președinta Asociației „Cuțu Cuțu”.
Adăposturile ASPA, pline în proporție de 85%
În adăposturile de câini din jurul Bucureștiului aflate în grija Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) ajung în fiecare lună între 150 și 200 de câini, uneori chiar mai mulți. O mare parte sunt pui. În total, în cele trei adăposturi administrate de primărie se află acum în jur de 1.500 de câini. Un număr la care se adaugă și miile de patrupede aflate în grija ONG-urilor.
Cei mai mulți câini sunt în adăpostul din Bragadiru, peste 700. Urmează Mihăilești, cu 650, și Pallady, cu 100. „Gradul de ocupare al celor trei adăposturi în acest moment este de 85%”, spune Cătălina Trănescu, purtătoarea de cuvânt a ASPA.
Numărul câinilor recuperați de ASPA de pe străzi a oscilat de la un an la altul, arată cifrele transmise de Autoritate la solicitarea ziarului.
În 2010, spre exemplu, au intrat în adăposturi aproape 4.500 de câini, pentru ca în 2011, numărul lor să fie la jumătate. A crescut din nou în 2012 și aproape s-a dublat în 2013, atunci când reprezentanții Primăriei Capitalei estimau că în oraș sunt aproximativ 65.000 de câini maidanezi, potrivit Hotnews.
La fiecare doi câini adoptați, alți trei sunt abandonați
Cei mai mulți câini maidanezi au ajuns în centrele ASPA în 2014: peste 16.000. S-a întâmplat imediat după cazul Ionuț Anghel, băiețelul de 4 ani care a murit după ce a fost mușcat de mai mulți câini în Parcul Tei. A fost perioada în care Primăria Capitalei eutanasia animalele care nu erau adoptate în 14 zile.
În 2020 au intrat în adăposturi puțin peste 2.100 de câini. Deși numărul câinilor abandonați a fost în continuă scădere după 2014, în 2021 a crescut din nou: în jur de 2.800. În aceste cifre sunt incluse atât capturările, cât și cedările – adică animalele predate de bunăvoie de stăpânii lor.
În primele 10 luni ale anului trecut, la Bragadiru, Mihăilești și Pallady au ajuns în total 1.600 de câini și și-au găsit stăpâni mai puțin de 1.100. Practic, la fiecare trei câini care intră într-un adăpost ASPA, doar doi reușesc să fie adoptați.
Cât sunt amenzile
În România, amenzile pentru cei care abandonează animale sunt între 3.000 și 12.000 de lei.
În septembrie 2021, un bucureștean a fost sancționat cu 3.000 de lei de Poliția Locală a Municipiului București după ce a abandonat cinci pui de pisică pe o stradă din centru, într-o pungă de hârtie. Tot 3.000 de lei a primit în același an o femeie care și-a lăsat câinele legat de un copac într-un parc din sectorul 2.
Vara trecută, un bărbat din județul Ilfov s-a ales cu amenda maximă după ce și-a abandonat câinele pe câmp.
Devine un fenomen global din cauza creșterii costului vieții
Lipsa timpului, prezenţa unui alt animal în casă, plictiseala, neglijența și indiferența sunt printre motivele pentru care oamenii lasă patrupedele pe marginea drumului, arată organizația pentru protecția animalelor Four Paws International.
Uneori, factorul financiar este cel decisiv. Stăpânii lor fie nu s-au asigurat de la început că își pot asuma această responsabilitate și au fost luați prin surprindere de costurile de întreținere, fie pur și simplu a crescut costul vieții. Iar această realitate este prezentă la nivel global.
Asociațiile pentru animale au raportat anul trecut un număr în creștere de pisici și câini care le-au fost predate, pe fondul traiului tot mai scump, scrie publicația britanică The Independent. Un sondaj realizat de Dogs Trust arată că mai mult de unul din 10 proprietari a fost nevoit să se îndatoreze pentru a-și putea îngriji animalul de casă. Cea mai mare amenințare la adresa bunăstării animalelor este creșterea facturilor, mai relevă sondajul.
Costuri uriașe și pentru adăposturile de animale
Anul trecut, Primăria Bucureștiului a alocat ASPA un buget de 17,8 milioane de lei, bani pentru salariile angajaților, cheltuielile medicale pentru câini și pentru hrana lor zilnică. Din donații, ASPA a colectat în perioada ianuarie-octombrie 2022 mai puțin de 22.500 de lei.
„Adăposturile autorizate înseamnă costuri uriașe, înseamnă autorizații de la Direcția Sanitar Veterinară, contract cu ProTan, care incinerează cadavrele, contract cu gunoiul, să plătești impozit pe acel teren, să aduci lumină de la distanță, să faci un drum până la tine la adăpost, să plătești oameni, medici, șoferi”, atrage atenția Marcela Pîslă.
Presiunea pe adăposturi ar putea fi mai mică dacă acești câini și-ar găsi mai repede familii. În realitate însă, în ciuda campaniilor frecvente realizate de organizațiile pentru animale și de ASPA, numărul patrupedelor părăsite care își găsesc o familie rămâne destul de scăzut.
Bucureștenii se lasă greu convinși să adopte un cățel
Pentru a crește șansele animalelor de a-și găsi familii, ASPA a organizat anul trecut 30 de târguri de adopții, în cadrul cărora au plecat acasă 300 de animale. Câinii au fost duși în parcuri, pe stadioane și la Opera Comică pentru Copii și au fost promovați în mediul online.
Românii însă se lasă greu convinși să adopte. Unii spun că nu au timp, bani sau spațiu în casă pentru încă un membru al familiei. În 2020, aproape jumătate dintre români locuiau în locuințe supraaglomerate, potrivit Eurostat.
Pîslă de la „Cuțu Cuțu” crede însă că ar trebui ca și cetățenii să dea un pic mai mult dovadă de spirit civic. „În America este o datorie de onoare să se adopte animale până la depășirea crizei suprapopulării canine. Există mesaje publice în acest sens. La noi, veterinarii nu au lansat astfel de mesaje sau nu am văzut eu, ca să adoptăm mai multe animale, în loc să cumpărăm, până depășim magnitudinea aceasta puternică asupra populației canine”, spune activista.
Ce alte soluții există
Nu putem ține pe loc criza financiară și inflația. Putem însă face alte lucruri care țin de noi, spun asociațiile pentru animale: să sterilizăm.
„Sterilizarea câinilor și educarea stăpânilor ar putea contribui la îmbunătățirea vieții acestor patrupede”, crede Marcela Pîslă.
Dar de multe ori, costurile sunt un impediment. Prețurile unei proceduri pot ajunge și la 500 de lei. În plus, în unele zone ale țării nu sunt nici cabinete veterinare care să facă procedura.
Un sondaj informal făcut de angajații ASPA în București și în împrejurimi a arătat că mai puțin de o treime dintre locuitori aveau câinii sterilizați, deși acest lucru este „extrem de important,” spune Cătălina Trănescu, pentru că „este singura soluție civilizată de a preveni înmulțirea necontrolată”.
Aceeași situație era, în 2021, și în județul Ilfov, când Protecția Animalelor din cadrul Consiliului Județean a descoperit că 70% dintre câinii din curțile oamenilor nu erau castrați.
„Nu trebuie să ne lamentăm pe internet”
Purtătoarea de cuvânt a ASPA crede că sunt necesare mai multe campanii de informare care să explice cetățenilor avantajele sterilizării, dar și obligațiile legale. Amenzile pentru cei care nu se conformează sau nu își microcipează patrupedul sunt cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei. Anul trecut, ASPA a sterilizat gratuit peste 6.000 de câini și pisici și a făcut mai multe campanii de informare, inclusiv din ușă în ușă, despre obligațiile privind microciparea și castrarea animalelor.
Pîslă crede și ea că este nevoie și de educație mai ales în rândul copiilor și adolescenților, pentru ca aceștia să înțeleagă mai bine cum merită să fie tratate animalele și ce trebuie să facă pentru ele. În plus, pentru combaterea abuzurilor față de animale, fiecare copil trebuie să înţeleagă empatia și compasiunea, mai spune ea.
Pentru rănirea cu intenție a animalelor, pedeapsa este între 1 an și 5 ani de închisoare, iar pentru schingiuirea sau uciderea cu intenție a unui animal fără drept, aceasta urcă până la 7 ani de închisoare cu executare.
Organizațiile care luptă pentru protecția animalelor și-ar dori ca mai mulți români să ia atitudine atunci când văd orice situație în care drepturile unui animal sunt încălcate și să sesizeze instituțiile abilitate.
„Nu trebuie să ne lamentăm pe internet. Atunci când vedem o situație cu animale în pericol, noi trebuie să facem o solicitare la poliție, că poliția nu stă pe Facebook”, spune Pîslă.
Foto ilustrativ: Shutterstock