Date STS: Numărul de apeluri la 112 pentru prezențe ale urșilor a crescut de opt ori în patru ani

În primele șase luni ale anului, numărul de apeluri la 112 a ajuns deja aproape la nivelul de anul trecut.

Ministrul mediului Barna Tánczos spunea săptămâna trecută că pregătește modificarea legislației astfel încât urșii agresivi, care atacă în mod repetat gospodăriile oamenilor, să fie împușcați în cel mult 24 de ore. Asta, în condițiile în care atacurile animalelor sălbatice au fost tot mai dese în ultima perioadă.

Tánczos Barna a susținut, de asemenea, că numărul de apeluri la 112 din cauza urșilor a crescut de 10 ori în ultimii cinci ani.

„Față de 2016, anul 2021 va fi probabil anul care va marca această creștere de zece ori”, a spus ministrul. Nu e de chiar de 10 ori, cum a spus ministrul, dar e aproape așa.

De trei ori mai multe apeluri de la un an la altul

Conform datelor furnizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale la solicitarea ziarului Libertatea, în primele șase luni ale acestui an au fost înregistrate 1.505 apeluri la 112. Aproape cât numărul total de sesizări de anul trecut: 1.756.

De altfel, numărul sesizărilor a tot crescut de la un an la altul. Cu excepția anului 2018, unde s-a înregistrat o ușoară scădere față de anul precedent.

Numărul de apeluri de urgență nu reprezintă doar situația atacurilor animalelor sălbatice asupra oamenilor și gospodăriilor. Sesizările la 112 au fost făcute și pentru a alerta autoritățile asupra prezenței urșilor în apropiere de localități, pe marginea drumurilor sau în pădure, dar foarte aproape de zonele populate de oameni.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Cifrele date de STS au fost obținute prin interogarea bazei de date cu cuvinte și expresii-cheie precum „urs”, „urși”, „atacat de urs”, „urs în gospodărie”, „urs lângă casă”, dar și alte variații.

În 2016 au fost înregistrate 231 de apeluri la 112 pentru probleme cu urșii. Anul următor, numărul de sesizări a crescut la 748.

2016 a fost anul în care Ministerul Mediului a renunțat la cotele de vânătoare.

De asemenea, în 2018 au fost mai puține apeluri de urgență, sub 600, însă cifra a explodat un an mai târziu: 1.654 de sesizări. În 2018, ministerul nu a mai dat ordinul anual pentru stabilirea limitei de derogări pentru relocarea sau recoltarea urșilor.

„Probabil că a crescut numărul de vizite ale urșilor în această perioadă, dar a fost și perioada în care oamenii au conștientizat mai bine că pot suna la 112 dacă văd un urs”, a explicat pentru Libertatea Livia Cimpoeru, expert în comunicare la WWF România.

Ea a mai spus că abia recent oamenii au prins reflexul de a suna la 112 atunci când văd un urs. „Nu aveau sentimentul de frică, ci mai degrabă: a, un urs, ia uite ce drăguț este. Noi am tot comunicat că pot și că trebuie să facă asta”, a punctat Cimpoeru.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Situația apelurilor de urgență, pe ani:

• 2016: 231 de apeluri;
• 2017: 748;
• 2018: 582;
• 2019: 1.654;
• 2020: 1.756;
• 2021, până la jumătatea lunii iunie: 1.505.

Așadar, numărul de apeluri la 112 pentru probleme cu ursul brun a crescut, până în 2020, de aproape opt ori.

Județele cu cele mai multe sesizări: Brașov, Prahova, Mureș, Harghita 

Peste 1.500 de urși au fost uciși în baza derogărilor date de Ministerul Mediului, în ultimii 10 ani, la solicitarea a peste 60 de asociații de vânători din toată țara. Cele mai multe recoltări, potrivit Ministerului Mediului, s-au făcut în județele Covasna, Mureș și Harghita.

Topul județelor este însă puțin diferit după numărul de apeluri la 112.

Situația apelurilor la 112, pe județe:

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

„Diferența asta dintre numărul de derogări și numărul de apeluri la 112 în unele județe are și ea mai multe explicații. În unele zone, gestionarul fondului de vânătoare, primăria sunt mai proactive și solicită mai repede sau mai insistent ministerului aceste derogări pentru urși de la primele atacuri”, arată Cimpoeru.

„În alte părți poate fi invers, autoritățile așteaptă, pregătesc mai lent dosarul pentru a-l înainta la minister”, mai spune ea.

O dezbatere urs versus om

Chiar numărul de sesizări din sistemul unic de urgență poate reprezenta un bun instrument de monitorizare a comportamentului urșilor, crede experta WWF. Autoritățile se pot baza pe aceste informații pentru a crea o bază de date și pentru a vedea care sunt exact zonele cu probleme.

După uciderea ursului Arthur de către prințul Emanuel von Liechtenstein, conflictul om-urs și rezolvările sale au devenit mai vizibile.

România nu are însă un recensământ al populației de urs. Numărul exemplarelor variază în funcție de autoritatea pe care o întrebi: între 7.000, spun ONG-urile de mediu, și 10.000, spun asociațiile de vânătoare și ministerul.

„E adevărat, sunt zone în care urșii s-au înmulțit, dar să nu ne păcălim și să dăm vina doar pe asta, pentru că problema pleacă tot de la noi, oamenii. Nu este neapărat vina urșilor, în general, ci a urșilor habituați, care s-au obișnuit cu omul, pentru că omul se duce și îl hrănește și îi încalcă teritoriul”, mai spune Livia Cimpoeru.

„Tu, ca stat, trebuie să acționezi acolo unde sunt probleme. Fă monitorizare, testează măsurile de prevenție, vezi care funcționează și unde”, punctează reprezentanta WWF.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro