Date sumbre privind clima în Europa, în 2023. O suprafață de pădure cât Londra, Paris și Berlin la un loc a fost distrusă de incendii. Ce alte fenomene extreme au adus schimbările climatice

Documentul cuprinde și date statistice referitoare la evoluția climei pe teritoriul României. Astfel, comparativ cu celelalte regiuni ale Europei, în estul României au fost observate cele mai mari anomalii ale temperaturii în 2023, între 2 și 2,5°C față de perioada de referință 1991-2020.

De asemenea, pentru cea mai mare parte a teritoriului României, 2023 a fost cel mai cald an începând cu 1950. În ceea ce privește abaterile lunare ale temperaturii, lunile aprilie-iunie au fost caracterizare de temperaturi mai scăzute decât cele ale perioadei de referință 1991-2020. Celelalte luni au avut anomalii pozitive ale temperaturii medii, dintre care se remarcă un record de temperatură înregistrat în ianuarie 2023. 

30 de zile cu stres termic intens în sudul României

Pentru cea mai mare parte a Europei, cu excepția regiunilor nordice, s-au observat cel puțin câteva zile cu stres termic intens, cele mai multe (60-80 de zile) fiind observate în sudul continentului, cu o incidență foarte ridicată în sudul Spaniei. În zona de sud a României, aproximativ 30 de zile au fost caracterizate de stres termic intens, respectiv temperaturi de peste 35°C.

Cu excepția regiunilor montane, în 2023, în România a crescut durata de strălucire a Soarelui, în sudul și estul țării fiind observată o creștere de până la 6% față de media perioadei 1991-2020. De asemenea, în 2023, acoperirea noroasă a scăzut în România cu până la 6% față de perioada menționață. În plus, anul trecut, regimul precipitațiilor a fost deficitar pentru aproape întregul teritoriu al României. Zone din sud-estul țării au fost caracterizate de valori negative „excepționale” față de perioada 1991-2020.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Principalele concluzii ale raportului Copernicus:

Temperatura medie în Europa a fost, în 2023, cu 2,6 °C peste cea din perioada preindustrială, ceea ce indică faptul că în Europa a fost deja depășită limita de 1,5 °C stabilită de tratatul de la Paris. În 11 din cele 12 luni ale anului trecut, temperatura medie în Europa a fost mai mare decât valorile normale.

Ploi: În 2023, precipitațiile sub formă de ploaie, în Europa, au fost relativ mai mari cu aproximativ 7% față de valorile normale.

Ninsori: Numărul de zile cu zăpadă în Europa a fost mai mic față de media anuală. În Alpi, în timpul iernii, doar trei localități au avut mai multe zile cu zăpadă, în timp ce majoritatea au avut mult mai puține zile cu zăpadă față de media ultimelor decenii.

Calote glaciare: Ghețarii din Alpi au pierdut 10% din volumul lor în ultimii doi ani. Începând cu anul 1976, un volum total de 850 km cubi de gheață a fost pierdut din calotele glaciare ale Europei. 

Nivelul oceanului planetar: La nivel global, o reducere medie de aproximativ 14 m în grosimea gheții a fost observată începând cu înregistrările prin satelit demarate în 1976. Topirea ghețarilor a contribuit cu aproximativ 1 mm pe an la creșterea nivelului mediu global al mării în ultimul deceniu. În 2023, creșterea nivelului mării a atins un maxim de 1,7 mm ca urmare a pierderii record de masă a ghețarilor la nivel global.

Incendii de pădure de mari proporții au fost multe și în 2023, în special în Spania, Sicilia și Grecia. O suprafață de pădure cât Londra, Paris și Berlin la un loc a fost distrusă în sezonul de incendii de anul trecut. Potrivit raportului, în Evros – Grecia, în perioada iulie – august 2023, s-a înregistrat cel mai mare incendiu de pădure care a existat vreodată în Uniunea Europeană. Focul a distrus peste 80.000 de hectare de suprafețe împădurite și a provocat decesul a 20 de oameni.

Inundațiile au fost, de asemenea, foarte răspândite, aproximativ 1,6 milioane de persoane fiind afectate de acest fenomen extrem în cursul anului 2023. O treime din râurile europene au depășit pragul ridicat de inundație, iar 16% au evoluat peste pragul sever. În plus, furtunile puternice au afectat aproximativ 550.000 de persoane în toată Uniunea Europeană.

Fatalități: 63 de persoane și-au pierdut viața în furtuni, 44 în inundații și 44 în urma unor incendii de pădure.

Pierderi economice: Pagubele economice în Europa, în 2023, s-au situat la valoarea de 13,4 miliarde de euro, din care 81% au fost provocate de inundații.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro