Europarlamentari portughezi au cerut o dezbatere de urgență în plenul Parlamentului European în legătură cu această problemă, pentru a stabili dacă transmiterea datelor cu caracter personal a pus în pericol „securitatea acestor cetățeni și a familiilor lor”.

Autoritățile municipale au obținut aceste date personale atunci când disidenții au solicitat organizarea unui miting de protest față de arestarea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, în ianuarie.

Regulamentul cere ca organizatorii protestelor să-și dea numele, numerele de identificare, adresele de domiciliu și numerele de telefon, astfel încât poliția să-i poată contacta în cazul unor incidente.

Unul dintre organizatorii protestului, Ksenia Așrafullina, o tânără cu dublă cetățenie, rusă și portugheză, a spus pentru Politico că, atunci când și-a citit schimburile de e-mailuri cu primăria, a găsit dovezi că angajații municipalității au transmis datele atât ambasadei ruse din Lisabona, cât și Ministerului rus al Afacerilor Externe, la Moscova.

„Am dat primăriei toate informațiile noastre, deoarece protestul a avut loc în plină criză COVID și am vrut să fim siguri că respectăm toate regulile sanitare care erau în vigoare. Mi-au trimis din greșeală e-mailul transmis autorităților ruse, care include un fișier PDF cu datele noastre”, a spus Așrafullina.

Ea a adăugat că a cerut explicații, dar solicitarea sa a fost ignorată inițial, și că primăria a răspuns doar atunci când a depus o plângere formală. Deși angajații municipalității au recunoscut că au transmis informațiile sensibile, Așrafullina a spus că au încercat să o învinovățească pe ea pentru divulgarea datelor personale.

„Asta nu are niciun sens, desigur: a trebuit să-mi dau informațiile personale pentru a mi se acorda permisiunea de a organiza protestul public”, a spus ea.

Ulterior, autoritățile municipale i-au trimis o copie a unui mesaj în care primăria din Lisabona solicita Ambasadei ruse și Ministerului de Externe să șteargă informațiile sensibile.

Disidenta, care locuiește în Portugalia de opt ani, spune că acest incident o expune la posibile represalii din partea Moscovei, în condițiile în care un tribunal rus a interzis mișcarea de opoziție a lui Navalnîi și i-a declarat pe susținătorii acestuia „extremiști”.

Știrile despre incident, relatate pentru prima dată miercuri de săptămânalul portughez Expresso, au declanșat un torent de critici împotriva primarului Lisabonei, care candidează pentru un nou mandat la alegerile din octombrie și care este considerat un potențial succesor al premierului Antonio Costa, predecesorul său la primărie.

Municipalitatea a recunoscut, joi dimineață, că informațiile personale ale lui Așraffulina și ale altor disidenți au fost comunicate autorităților ruse, dar „a respins vehement orice acuzații și insinuări de complicitate cu regimul rus”.

Autoritățile și-au apărat decizia de a transmite datele, susținând că e în conformitate cu protocolul municipal existent și cu legea portugheză, dar au admis că procedurile existente „nu s-au dovedit adecvate în acest context” și au spus că o evaluare a acțiunilor întreprinse este acum în curs.

Tot joi, Fernando Medina le-a spus jurnaliștilor că îi pare rău pentru „eroarea birocratică” și și-a exprimat solidaritatea față de poziția disidenților.

Scuzele nu l-au împiedicat pe Carlos Moedas, fost comisar european pentru cercetare, care candidează și el la primărie, să ceară demisia lui Medina.

Această situație este inacceptabilă. Primăria i-a pus pe acești oameni în pericol de moarte și a recunoscut că a făcut acest lucru și înainte, împărtășind datele personale ale protestatarilor cu alte regimuri represive. Trebuie să existe consecințe politice: Medina trebuie să demisioneze.

Carlos Moedas:

La Bruxelles, șase europarlamentari ai Partidului Popular European Portughez au trimis o interpelare scrisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, și reprezentantului pentru politică externă, Josep Borrell, în care au întrebat dacă guvernul municipal de la Lisabona a acționat „în conformitate cu valorile europene și practicile diplomatice față de Rusia”. Ei întreabă, de asemenea, dacă transmiterea datelor cu caracter personal a pus în pericol „securitatea acestor cetățeni și a familiilor lor”.

Europarlamentarul olandez Jeroen Lenaers, coordonatorul PPE în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, a solicitat, de asemenea, o dezbatere urgentă cu privire la ceea ce el consideră o „încălcare clară a legii europene privind protecția datelor”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News