Acesta a spus miercuri că datoria globală a crescut cu 2,1 trilioane de dolari în primul semestru, ajungând la 312 trilioane de dolari – un nou punct maxim după ce datele anterioare au fost revizuite în scădere.

IIF a tras semnale de alarmă cu privire la tendința de creștere continuă a împrumuturilor guvernamentale în ultimul său raport Global Debt Monitor, prognozând că împrumuturile guvernamentale globale vor crește de la nivelul actual de 92 de trilioane de dolari la 145 de trilioane de dolari până în 2030 și vor atinge 440 de trilioane de dolari până în 2050.

„Având în vedere că se așteaptă ca noul ciclu de relaxare al Rezervei Federale să accelereze ritmul acumulării datoriilor globale, o preocupare semnificativă este lipsa aparentă a voinței politice de a aborda creșterea nivelului datoriilor suverane atât în economiile mature, cât și în cele emergente”, se arată în raportul IIF.

Finanțarea investițiilor de mediu aduce plăți mari cu dobânzile

O mare parte a împrumuturilor a fost determinată de tranziția energetică în fața schimbărilor climatice, care ar trebui să reprezinte peste o treime din creșterea proiectată până în 2050.

„Acest lucru ridică provocări semnificative, deoarece multe guverne alocă deja o parte tot mai mare din veniturile lor cheltuielilor cu dobânzile”, se arată în raport.

Țările mari au datorii mari

Creșterea de 2,1 trilioane de dolari din acest an până în iunie se compară cu 8,4 trilioane de dolari în prima jumătate a anului 2023, arată datele IIF.

În afară de China și SUA, India, Rusia și Suedia și-au majorat, de asemenea, datoria, în timp ce alte țări europene și Japonia au înregistrat o scădere notabilă, se arată în raport.

Raportul datorie/PIB la nivel mondial este un indicator al capacității de rambursare a datoriei prin comparație cu ceea ce se produce.

Acesta s-a stabilizat în jurul valorii de 327%-328%, cifrele privind producția fiind parțial susținute de inflația peste țintă din principalele economii.

Pe piețele dezvoltate, acest raport a atins cel mai scăzut nivel din 2018, datorită scăderii împrumuturilor din sectorul gospodăriilor și din sectorul societăților nefinanciare.

În schimb, pe piețele emergente, rata datoriei a atins un nou nivel maxim de peste 245% din producție, cu peste 25 de puncte procentuale mai mult decât înainte de pandemie.

Urmărește-ne pe Google News