Cuprins:

Creșterea datoriei publice are implicații majore pentru economia țării. Potrivit sursei citate, ponderea datoriei în PIB a ajuns la 54,6%, ceea ce înseamnă o presiune crescută asupra bugetului de stat și, implicit, asupra contribuabililor.

Evoluția datoriei României în ultimii ani și cauzele creșterii accelerate

În ultimii cinci ani, datoria publică a României a crescut cu 591,4 miliarde de lei. La sfârșitul anului 2019, înainte de pandemie, datoria era de 372,9 miliarde lei, reprezentând 35% din PIB.

Principalul factor care a contribuit la această creștere rapidă a fost deficitul bugetar. Acesta a atins un nivel alarmant de 8,65% din PIB în 2024, echivalentul a 152,7 miliarde lei.

Pandemia a jucat un rol crucial în 2020, când guvernul a implementat măsuri de sprijin pentru sectorul privat. Cu toate acestea, dezechilibrul bugetar a persistat și în anii următori.

Guvernul a justificat creșterea datoriei prin cheltuielile pentru investiții. În 2024, acestea au ajuns la aproximativ 6,7% din PIB, adică 119 miliarde lei.

Creșterea datoriei publice va avea consecințe pe termen lung. Se estimează că dobânzile vor crește de la 2% din PIB în 2024 la 3,5% din PIB în 2031.

Cu cât a crescut datoria României în fiecare an față de anul anterior

  • 2024 (noiembrie): 936,99 miliarde lei (+179,95 miliarde)
  • 2023: 784,4 miliarde lei (+118,9 miliarde)
  • 2022: 665,49 miliarde lei (+89,15 miliarde)
  • 2021: 576,34 miliarde lei (+77,77 miliarde)
  • 2020: 498,57 miliarde lei (+125,67 miliarde)
  • 2019: 372,9 miliarde lei

Economia României va crește în 2025, dar sub potențial, spun economiștii

În acest timp, economia României va înregistra o creștere în 2025, dar rămâne sub potențial, conform unui raport al economiștilor ING România, care spun că, deși se anticipează o accelerare, provocările fiscale și riscurile externe persistă, potrivit publicației Curs de guvernare.

Raportul evidențiază o creștere economică estimată la 1,6% în 2025, comparativ cu 0,9% în 2024. Această prognoză este sub cea a Guvernului, care anticipează 2,5%.

Creșterea va fi susținută de investiții mai puternice, în special din fonduri UE, și o contribuție negativă redusă a exporturilor nete.

Se așteaptă, de asemenea, primele îmbunătățiri în productivitate, datorate modernizării infrastructurii și aderării la Schengen.

Economiștii ING subliniază complexitatea situației fiscale și necesitatea echilibrării consolidării fiscale cu gestionarea dezechilibrelor externe și a inflației.

„Factorii de decizie trebuie să echilibreze mult așteptata consolidare fiscală, dezechilibrele externe și inflația persistentă, ceea ce face ca sarcina lor să semene cu mersul pe o frânghie care se subțiază tot mai mult după fiecare ciclu electoral”, avertizează ei.

Economist: Următoarele luni, cruciale. Pregătiți-vă pentru un drum dificil

Situația geopolitică și economică globală influențează perspectivele României.

Implicațiile tarifare asupra UE pot afecta exporturile, în timp ce investițiile în apărare și tehnologie pot oferi o compensare parțială. Evoluția negocierilor de pace rămâne un factor crucial.

Raportul economiștilor subliniază importanța deciziilor politice în lunile următoare pentru traiectoria economică a țării.

„Întrebarea esențială este dacă România va implementa politici responsabile pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung sau va ceda populismului pe termen scurt. Următoarele luni vor fi cruciale pentru determinarea traiectoriei țării. Pregătiți-vă pentru un drum dificil”, atrag atenția economiștii români.

În ciuda provocărilor, aderarea la Schengen și investițiile în infrastructură oferă perspective pozitive pentru economia României în 2025.

 
 

Urmărește-ne pe Google News