Cum ar funcţiona sistemul:

Un cetăţean român ar urma să intre în procedură de insolvenţă solicitând, printr-o cerere, falimentul personal. El trebuie să arate că nu poate plăti două sau mai multe datorii către doi sau mai mulţi creditori, în decurs de 30 de zile de la data scadentă a acestor datorii.
Această cerere va trebui însoţită de un raport al bunurilor din proprietatea sa, a veniturilor disponibile, a veniturilor realizate în ultimii trei ani, a veniturilor pe care preconizează că le va avea în următorii cinci ani, precum şi de o situaţie a datoriilor sale. Dosarul va mai cuprinde şi o declaraţie pe proprie răspundere în care sunt explicate motivele pentru care se află în incapacitatea de a-şi achita datoriile la termenul scadent, precum şi o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor.
Cererea trebuie admisă de instanţă, iar odată cu începerea procedurii de insolvenţă, se va desemna şi un administrator judiciar.

Care sunt efectele?

Odată ce acest proces începe, debitorul nu mai poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar. Excepţie fac tranzacţiile necesare pentru debitor şi pentru cei care depind de el, respectiv cheltuielile de trai de bază. Şi aceste tranzacţii vor trebui însă prezentate într-un raport trimestrial administratorului judiciar.
Pe de altă parte, odată intrat în insolvenţă, debitorul va fi apărat de orice procedură de executare silită. Toate creanţele asupra debitorului vor deveni scadente şi vor trebui achitate, dar nu se va acumula nici o dobândă, cost suplimentar sau penalitate pentru creanţele existente la data deschiderii procedurii.
Creditorii vor avea obligaţia de a înregistra creanţele asupra debitorului în termen de 20 de zile de la începerea procedurii de insolvenţă. Administratorul judiciar le va centraliza şi le va revizui, alături de veniturile debitorului.
După finalizarea listei de creanţe şi a listei bunurilor şi veniturilor, creditorii vor analiza propunerea debitorului de plan de rambursare a datoriilor, acesta urmând să fie aprobat, după ce se ajunge la un acord, de instanţă. Dacă planul nu este acceptat, se trece la lichidarea activelor debitorului.

 
 

Urmărește-ne pe Google News