9 comentariiAdulții nu pot fi trimiși la închisoare pentru faptele săvârșite de copiii lor, respectiv elevii lor, dar pot fi puși să plătească despăgubiri materiale, atunci când este cazul, și daune morale.
În România nu este o cutumă ca părinții elevilor agresați sau accidentați în școală să se adreseze instanțelor de judecată pentru despăgubiri, litigiile între părți fiind rezolvate, în general, pe cale amiabilă.
Totuși, în ultimii ani, pe rolul instanțelor civile au fost înregistrate tot mai des dosare prin intermediul cărora părinții au chemat în judecată școala și au cerut cu succes daune de ordinul zecilor de mii de euro pentru suferințele copiilor lor, victime ale unor accidente sau agresiuni produse în perimetrul unității de învățământ.
Cuprins:
Profesorii, exonerați dacă au eșuat să-și exercite autoritatea
„Există lege de pe vremea lui Cuza, din 1865, dar nimeni nu știe în România. Atunci când se întâmplă o stricăciune, o daună, o faptă penală la școală, răspund părinții întotdeauna, pe motiv că nu și-au educat copilul, și răspunde și profesorul dacă nu demonstrează că a făcut totul ca să împiedice acel act. Cu alte cuvinte, dacă elevul aleargă pe hol, iar profesorul strigă, îi cere elevului să nu mai alerge că o să se împiedice, că o să cadă, că o să lovească pe cineva, atunci profesorul scapă de răspundere pentru că și-a exercitat autoritatea, fără rezultat însă. Atunci, copilul și părinții vor trebui să plătească daune victimei.
Dar dacă eu, profesor, eram, de exemplu, atent la telefon în timpul orei și copiii în spatele clasei făceau skandenberg și unul îi rupe mâna altuia, atunci, pentru că eu nu am atribuție să mă joc, să stau pe Facebook sau pe Instagram în timpul orei, ci trebuie să fiu atent la elev, voi răspunde ca profesor pentru fapta săvârșită de elevul care era în supravegherea mea. În incinta școlii, copiii sunt sub așa-numita pază a profesorilor. Profesorii răspund de orice pagubă produc copiii la școală, în afară de cazul când demonstrează că au făcut tot ce au putut să împiedice acel act”, a explicat, pentru Libertatea, fostul judecător Cristi Danileț.
10.000 de euro pentru o elevă accidentată în curtea școlii
Magistratul a dat exemplu un caz aflat pe rolul instanțelor civile din Cluj, finalizat cu obligarea unui liceu particular să plătească daune morale în valoare de 10.000 de euro părinților unei eleve care s-a accidentat în curtea unității de învățământ.
Potrivit actelor din dosar, accidentul s-a petrecut pe 5 februarie 2020, victima fiind o fetiță înscrisă la grădinița care funcționa în cadrul colegiului privat. În timp ce se afla în curtea unității de învățământ, copilul, fiind nesupravegheat de educatoare, s-a urcat pe scara toboganului, s-a dezechilibrat și a căzut. În urma accidentului, copilul și-a fracturat umărul, având nevoie de intervenție chirurgicală și de 45 de zile de îngrijiri medicale.
Faptul că eleva era nesupravegheată de către educatoare rezultă din înregistrarea video, de unde reiese că grupa la care era înscrisă aceasta era însoţită de o singură educatoare, iar la momentul la care fetița a căzut de pe scara toboganului, educatoarea nu se afla în apropierea sa, ci era în partea opusă a curţii grădiniţei, orientată cu spatele spre tobogan.
Unde a greșit școala
Educatoarea a explicat că nu a surprins momentul accidentului pentru că aduna jucăriile şi era întoarsă cu spatele la tobogan, aflându-se astfel în imposibilitatea de a interveni. Explicațiile nu au exonerat de răspundere școala, care avea obligația contractuală să asigure securitatea elevilor.
- În ceea ce priveşte fapta ilicită, aceasta constă în neexecutarea sau executarea neconformă a obligaţiilor contractuale. În speţă, pârâtul nu şi-a executat corespunzător obligaţia asumată prin contract, respectiv de a asigura securitatea şi siguranţa minorei în unitate, ci în lipsa supravegherii permanente a copilului de către educator, minora s-a urcat pe scara toboganului din curtea grădiniţei, de unde a căzut şi şi-a fracturat mâna dreaptă”, a reținut instanța de judecată.
- Este suficient a se face dovada existenţei contractului şi faptul neexecutării obligaţiei pentru a se prezuma culpa debitorului. Având în vedere că existenţa obligaţiei de supraveghere a fost dovedită prin contractul depus la dosar, instanţa a reţinut că, potrivit art. 1548 Cod civil, culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării, cât timp acesta nu dovedeşte faptul contrar, respectiv executarea. Astfel, ţinând seama că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura securitatea şi siguranţa minorei în unitate şi întrucât pârâtul nu a dovedit existența unei cauze exoneratoare de răspundere, instanța reține că se prezumă culpa acesteia, se arată în motivarea judecătorilor.
- Potrivit legii, școala, respectiv educatoarea ar fi putut fi exonerate dacă accidentul s-ar fi petrecut ca urmare a unui eveniment neprevăzut, imposibil de oprit (cutremur, de exemplu).
17 copii, supravegheați de un singur om
În această cauză, arată instanța, nu se poate susţine că pârâtul nu putea să prevadă posibilitatea producerii evenimentului din data de 05.02.2020. Din înregistrarea video rezultă că în curtea grădiniţei erau 17 copii şi un singur educator, care, în opinia instanţei, nu putea asigura supravegherea corespunzătoare a tuturor minorilor din acea grupă. Or, în lipsa asigurării unui număr de educatori suficient, care să asigure supravegherea corespunzătoare a copiilor, pârâtul (n.r. – școala) putea să prevadă evenimentul din data de 05.02.2020.
Două instanțe, Judecătoria și Tribunalul Cluj, au dat dreptate părinților care au chemat în judecată colegiul privat și au dispus ca unitatea de învățământ să plătească elevei daune în valoare de 10.000 de euro.
Cine plătește dacă un elev vine înarmat la școală
În cazul unui elev minor, care s-a prezentat cu o armă albă la școală și a rănit în timpul programului un coleg, pentru faptele sale răspund atât părinții, cât și școala. Părinții sunt considerați vinovați pentru că aveau obligația să se îngrijească de comportamentul copilului lor, iar școala răspunde pentru că nu și-a respectat una dintre principalele obligații menționate inclusiv în contractual educațional semnat de părinți la începutul fiecărui an școlar: să asigure integritatea fizică și morală a elevilor.
„Și școala răspunde, repet, dacă nu demonstrează că a făcut tot ce a putut să împiedice producerea acelui eveniment. Cu alte cuvinte, dacă nu au atenționat copiii că nu au voie cu armele, dacă nu i-au pus să semneze regulamentul, dacă nu le-au făcut percheziții când aveau motive să creadă că au arme la ei, atunci răspunde și școala. Pentru că școala are obligația, prin regulament și prin legea învățământului preuniversitar, să asigure securitatea, paza tuturor copiilor de acolo și să interzică armele, consumul de droguri, alcool etc. Și atunci dacă tu, prin fapta ta, produci o pagubă și școala nu s-a preocupat suficient să o împiedice, poate să fie atrasă la răspundere”, a explicat magistratul.
Danileț a precizat că explicațiile oferite adesea de profesori care acuză că ei nu au rolul de paznici în școală sunt total greșite. „Noi spunem așa, pază materială și pază juridică. Aici (n.r. – în cazul profesorilor) este pază materială, adică tu trebuie să te preocupi de copilul meu la școală. Nu te-ai preocupat ca profesor, atunci școala trebuie să răspundă cu bani. Profesorii, știți cum replică la faza asta. «Dar ce, noi suntem paznici? Noi suntem supraveghetori?». Răspunsul este da!”, a concluzionat Cristi Danileț.
La începutul fiecărui an școlar, părinților le este prezentat un contract educațional pe care trebuie să-l semneze. Este măsura oficială prin care aceștia iau la cunoștință despre obligațiile și drepturile tuturor părților implicate în actul de învățământ, școală, elevi, profesori și, evident, părinți. În baza acestui contract educațional, școala și elevii pot fi trași la răspundere, chemați în judecată, dacă nu-și respectă obligațiile.