ComenteazăCătălin G. locuia într-o comună din Neamţ, iar la 36 de ani, era un bărbat în putere, muncea în construcţii şi îşi găsise de lucru în străinătate. Viaţa lui a fost dată peste cap într-o zi de 13, din septembrie 2015. În acea dimineaţă, el a plecat de acasă cu mopedul, iar pe drum, încercând să evite un câine, a făcut accident. A ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ cu ambele picioare rupte. La cel stâng avea o fractură deschisă, care a trebuit operată.
Trimis acasă, cu stafilococ şi fără tratament
Pe 17 septembrie 2015, după a doua operaţie, bărbatul a început să facă febră, deşi primise „tratament profilactic antibiotic atât preoperator, cât și post operator”, după cum a declarat spitalul, la proces. Acela a fost momentul în care a contractat bacteria, crede Cătălin G.
Abia după o lună, când au apărut primele semne de infecție a operației, medicii au cerut efectuarea unor analize, şi aşa au descoperit că bărbatul era infectat cu stafilococul auriu (Staphylococcus aureus).
După o săptămână de tratament cu antibiotic, medicii au repetat analizele, iar infecţia cu stafilococ a fost reconfirmată. Dar, cu toate acestea, pe 30 octombrie 2015 Cătălin G. a fost externat din spital, fără să fie vindecat și, mai ales, fără să i se recomande vreun tratament pentru infecţia luată în spital.
Un an şi 8 luni, s-a chinuit singur
Acasă, rana de la picior nu i se vindeca, ci dimpotrivă: începuse să supureze şi apăruse şi un furuncul, aşa că pe 18 decembrie 2015 Cătălin G. a mers la un laborator privat din Piatra Neamţ, şi-a făcut analizele şi a aflat că este infectat cu „Staphylococcus aureus – tulpina MRSA”, o bacterie nosocomială multirezistentă la antibiotic.
Bărbatul spune că, în lunile care au urmat, le-a arătat medicilor care-l consultau rezultatul acestei analize, însă nu a primit de la ei vreun tratament. A încercat atunci să se vindece singur, cu leacuri homeopatice şi cu alifii din plante, dar starea lui de sănătate nu s-a îmbunătăţit.
Iar el a trăit cu stafilococul în picior mai mult de un an şi jumătate, până în mai 2017, când s-a internat la un spital din Târgu Mureş. Acolo a primit antibiotic prin perfuzii şi a scăpat de infecţie, dar apoi a fost nevoit să îndure alte operaţii, pentru tratarea complicaţiilor apărute.
IML Iaşi: „S-ar fi vindecat în circa 3 – 7 luni”
Bacteria i-a scurtat piciorul stâng cu 4,5 cm, iar azi, bărbatul care muncea pe şantier poartă gheată ortopedică şi abia poate să mai meargă.
„Este incertă vindecarea lui în viitor”, notează, într-un raport de expertiză, medicii de la Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi care l-au examinat pe Cătălin. Legiştii adaugă că bărbatul are două variante: fie va urma un tratament pentru tot restul vieții, fie trece iar prin mai multe operații, ce presupun „imobilizarea la pat și suportarea unor dureri imposibil de descris, la fiecare refracturare a oaselor și extensie a fixatorului Ilizarov (un aparat chirurgical folosit pentru prelungirea sau schimbarea formei oaselor, n.r.)”. Cu toate acestea, bărbatul n-are „avea o certitudine cu privire la șansele de reușită ale acestei opțiuni de tratament”.
Legiştii mai precizează că, dacă nu ar fi fost infectat cu stafilococul auriu, operaţia „s-ar fi vindecat în circa 3 – 7 luni”.
Spitalul: Pacientul avea deja bacteria, iar ea s-a „activat”
În septembrie 2018, Cătălin G. a dat în judecată Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ, solicitând 800.000 de euro daune morale.
În sala de judecată, spitalul s-a apărat spunând că „stafilococul auriu e o bacterie care se întâlnește în mod normal în organismul uman” şi „2% din populație e purtătoare sănătoasă de MRSA”. Cătălin G. putea fi unul dintre purtătorii asimptomatici, mai spune spitalul, iar fractura deschisă cu care el a fost internat a creat „condiții favorabile activării bacteriei, care se afla într-o stare latentă în organismul lui”.
IML Iaşi contrazice însă această teorie în raportul de expertiză medico-legală, în care se arată că în 2015 Spitalul din Piatra Neamţ raportase 5 cazuri de infecții nosocomiale cu Stafilococul auriu MRSA, chiar la Secția de Ortopedie unde fusese internat bărbatul.
Drept urmare, adaugă legiştii, e mai probabil ca pacientul să fi fost infectat cu această tulpină în timpul spitalizării, decât ca el să fi fost colonizat cu germenele înainte de accident, mai ales că nu mai avusese internări recente prin spitale, subliniază experţii de la IML Iaşi.
Tribunalul stabilise daune de 200.000 de euro
În aprilie anul trecut, Tribunalul Neamţ a hotărât că spitalul trebuie să-i plătească lui Cătălin G. 200.000 de euro daune morale, pentru că nu a respectat obligația legală de securitate, prin prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale, ceea ce a condus la infectarea celui internat.
„Suferința a fost una semnificativă, cu certe consecințe negative asupra modului său de viață”, iar „durerile fizice și intervențiile medicale pentru înlăturarea consecințelor lor au generat şi suferințe psihice”, notează judecătorul, în motivarea deciziei.
Şi spitalul, dar şi Cătălin au atacat decizia. Bărbatul a cerut majorarea daunelor, iar unitatea sanitară a pledat pentru absolvirea ei de orice culpă, susţinând, printre altele, că după ce a fost externat, Cătălin G. „s-a îngrijit singur la domiciliu, iar, în cazul nerespectării unor condiții minime și elementare de igienă, este posibil să fi fost create condiții propice pentru declanșarea bateriei stafilococ auriu MRSA”.
Argumentele sunt nefondate, a decis Curtea de Apel Bacău la sfârşitul lunii trecute, obligând spitalul să-i plătească bărbatului daune de 150.000 de euro. Decizia nu e încă definitivă, iar părţile mai pot face recurs, în următoarele zile.
Caz aproape identic, despăgubiri de peste 500.000 de euro
Curtea de Apel Bacău e cea care în 2014, în premieră pentru sistemul medical din România, a decis că Spitalul Judeţean din Bacău trebuie să-i plătească despăgubiri de 521.600 de euro unui alt bărbat, rămas infirm şi el după o infecție nosocomială.
Cazul, relatat de jurnaliștii de investigație Libertatea & GSP, e aproape identic cu cel al lui Cătălin G.. Victimă a unui accident de circulaţie, Ovidiu I. a fost operat la piciorul stâng şi a contractat o infecţie cu acelaşi stafilococ auriu, care şi lui i-a scurtat piciorul cu 4 cm.
După 7 ani de procese, judecătorii i-au făcut dreptate, iar în 2015, Guvernul a suplimentat bugetul județului Bacău, iar Spitalul Județean i-a plătit lui Ovidiu I. jumătatea de milion de euro stabilită de instanţă.