Cutremurul înregistrat miercuri, de 5,5 grade pe scara Richter, şi cele patru replici ale sale au fost ţinute atent sub observaţie de personalul de la Observatorul Seismologic “Dobrogea”, din Eforie Nord. Inaugurată anul trecut, instituţia e singura de profil din zona Mării Negre şi va da alarma în cazul unui val tsunami.
Construit şi ca variantă de rezervă pentru Centrul Seismologic din Bucureşti, Observatorul din Eforie Nord dispune de aparatură americană de ultimă generaţie.
“Practic, de aici se monitorizează la nivel de detaliu tot ceea ce se întâmplă din China până în Italia, la Roma, inclusiv în zona balcanică. Înregistrăm orice, de la cutremure sau vulcani, până la explozii nucleare sau chiar lansări de rachete. Putem spune, fără a greşi, că acest centru este de nivel mondial”, ne-a declarat directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu.
Mangalia, cea mai expusă
În plus, centrul va putea oferi informaţii exacte despre eventuale valuri tsunami care s-ar putea forma ca urmare a seismelor din bazinul Mării Negre.
“Dacă partea de monitorizare a cutremurelor este funcţională, la cea de supraveghere a valurilor tsunami încă mai lucrăm, dar începând de anul viitor turiştii de pe litoral, mai ales cei din zonele Vama Veche şi Mangalia, care sunt cele mai expuse, vor fi înştiinţaţi cu 100 de secunde înainte ca un val tsunami să lovească plajele”, ne-a mai spus Mărmureanu.
Observatorul de la Eforie Nord va deveni complet operaţional în momentul în care vor fi montaţi senzorii subacvatici şi va fi gata sistemul de alarmare a populaţiei.
Mai multe sate distruse în 1901
Cel mai puternic cutremur produs în zona litoralului românesc a avut loc în anul 1901. Seismul pontic din 31 martie 1901, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, s-a produs, la est de capul Shabla, la o adâncime de 15 km sub fundul mării.
“A avut urmări distrugătoare în zona litorală de la sud de Mangalia, mai multe sate fiind complet ruinate. De asemenea, în urma cutremurului s-a format un val tsunami cu înălţimea de circa cinci metri şi s-au produs dislocări de maluri şi alte fenomene geomorfologice locale”, ne-a mai spus Gheorghe Mărmureanu.
Citiţi duminică: românii «ascultau» cutremurul la calorifer
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro