De aici vine salvarea lumii

Deşi la început părea un lucru aproape inutil, depozitul de la Svalbard a căpătat în ultimii ani o importanţă uimitoare. Săpată adânc în munte, clădirea securizată e construită pentru a prezerva o largă varietate de seminţe de plante originare din toate colţurile lumii.
Seiful de seminţe găzduieşte mostre duble sau copii de rezervă păstrate în băncile de gene de pe toată planeta. Acestea vor fi folosite de supravieţuitorii unei eventuale Apocalipse la refacerea culturilor. Aproximativ 1,5 milioane de mostre diferite de seminţe de culturi agricole există în prezent în interiorul depozitului, iar zilele trecute, alte state au trimis transporturi cu încă 500.000 de mostre rare.
Poate găzdui 4,5 milioane de mostre
Varietatea şi volumul seminţelor stocate vor depinde de numărul ţărilor participante – seiful având capacitatea de a conserva 4,5 milioane de mostre, toate în siguranţă maximă. Cum? Amplasarea, la 130 metri deasupra nivelului mării va asigura păstrarea uscată a locului chiar şi în eventualitatea topirii calotelor glaciare (cercetătorii au stabilit că, dacă toată gheaţa de pe pământ se va topi, nivelul oceanelor va creşte cu 60-75 de metri).
Cărbunele exploatat local oferă şi energia necesară unităţilor refrigerante, care răcesc seminţele la standardul recomandat internaţional de -18 grade Celsius. Chiar dacă echipamentul cedează, cel puţin câteva săptămâni vor trece înainte ca temperatura să crească până la nivelul de -3 grade Celsius al patului de gresie din jurul seifului.
Anterior construirii, un studiu de fezabilitate a determinat că depozitul ar putea prezerva seminţele timp de sute de ani. În condiţiile de faţă, unele seminţe, inclusiv acelea de grâne importante, ar putea rezista mai mult, poate chiar mii de ani.
«Vom trimite seminţe româneşti în Norvegia în anul 2015»
“România are o Bancă de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) la Suceava, care este similară celei din Svalbard. Norvegienii ne-au propus să depunem un duplicat la ei, ceea ce ministerul a luat deja în calcul. Pentru acest lucru vom cultiva plante de cea mai mare puritate genetică, le vom usca, le vom împacheta în folie de aluminiu, conform standardelor, şi le vom trimite. Dar asta înseamnă aprobarea unei investiţii de 500.000 de euro şi muncă timp de patru ani. Deci vom trimite seminţe româneşti în Norvegia, dar nu mai devreme de anul 2015”, ne-a spus dr. biolog Silvia Străjeru, şeful BRGV Suceava. l Sorin Golea

Urmărește-ne pe Google News