De ce a devenit Europa epicentrul manifestațiilor antituriști: „Ne îndreptăm spre un punct fără întoarcere”, avertizează o activistă din Veneția

La începutul acestei luni, mai mulți protestatari au mărșăluit prin zone populare din Barcelona și au împroșcat vizitatorii cu pistoale cu apă în timp ce scandau „Turiști, plecați acasă”.

Ulterior, mii de persoane au protestat în insula Mallorca, organizatorii susținând că modelul local de afaceri în sectorul turismului „îi sărăcește pe angajați și îi îmbogățește pe câțiva”.

Una dintre cauzele protestelor

Una dintre cauzele protestelor anti-turiști ține de creșterea chiriilor și a prețurilor bunurilor imobiliare, tendință care face aproape imposibilă achiziția și deținerea unei locuințe de către mulți dintre localnici.

Carlos Ramirez, profesor la o școală din Barcelona, ​​economisește de ani de zile pentru prima sa casă deși, în opinia sa, câștigă un salariu „decent”.

Prețurile din capitala Cataloniei cresc însă vertiginos, iar Ramirez, în vârstă de 26 de ani, se teme că va fi nevoit să plece din oraș.

„Toată lumea pe care o cunosc locuiește aici”, spune el pentru CNN. „Dar singurul mod în care îți poți permite să locuiești acum în Barcelona este să împarți casa cu două, trei sau patru persoane”, adaugă el.

La fel ca alți locuitori din sudul Europei unde se află destinațiile populare pentru vacanțele de vară, tânărul profesor acuză turismul în masă pentru scumpirea locuințelor.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

„Devine tot mai dificil pentru localnici, mai ales pentru cei tineri, să aibă propria locuință. Pe măsură ce anii trec, vin tot mai mulți turiști”, se plânge el.

În Barcelona, chiriile au crescut cu 68% în ultimii zece. Informația este furnizată de primarului orașului, Jaume Collboni. Această tendință se observă și în alte orașe europene, notează CNN.

Mulți localnici spun că s-au săturat deja, iar unii dintre ei au trecut chiar la măsuri extreme pentru a-și face auzite vocile, cum ar fi o grevă a foamei inițiată în aprilie în insulele Canare.

Pe 6 iulie, când protestatarii au început să tragă cu pistoale cu apă în turiștii aflați în centrul Barcelonei, resentimentele se puteau simți în aer, mărturisește Carlos Ramirez.

„O problemă structurală”

El spune că s-a bucurat să vadă atât de mulți locuitori alăturându-se manifestației, la care au participat circa 2.800 de persoane, potrivit Consiliului Municipal din Barcelona.

„O mulțime de oameni și o mulțime de companii îi avertizează acum pe turiști să nu viziteze Spania din cauza ostilității și a tuturor celorlalte aspecte. Sincer, cred că a funcționat”, afirmă Carlos Ramirez.

Antje Martins, expertă în turism sustenabil la Universitatea din Queensland (Australia), apreciază că impactul unor astfel de proteste ar putea influența decizia turiștilor în privința destinațiilor de vacanță.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

„Barcelona are acum o reputație foarte proastă pentru alți turiști, care nu vor să o viziteze, pentru că sunt speriați”, spune ea.

Totuși, Eduardo Santander, directorul executiv al Comisiei Europene de Turism – o asociație non-profit care se ocupă de promovarea Europei ca destinație de călătorie – crede că incidentele  din Barcelona sunt „izolate” și „nu reflectă întreaga realitate din Spania sau din Europa”.

În opinia lui Martins, nu asistăm la o „ciocnire” între turiști și localnici. Ea spune că problema este una „structurală, nu personală” și propune o gestionare sustenabilă a turismului.

„Cred că este o reflectare a faptului că ei (localnicii – n.r.) nu sunt fericiți, pentru că nu obțin niciun beneficiu din turismul la care asistă. Localnicii care se simt excluși au, de obicei, salarii mai mici, iar unii lucrează chiar în industria turismului”, explică experta de la Universitatea din Queensland.

Carlos Ramirez este de acord cu această opinie. „Pot empatiza cu ei, nu dăm vina direct pe turiști. Vrem să facem presiuni asupra guvernului nostru pentru a schimba politicile”, subliniază el.

Unele orașe impun taxe

Autoritățile unor orașe europene au luat măsuri abrupte în tentativa de a ține sub control nivelul turismului.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

În Veneția, de exemplu, a fost impusă recent o taxă de intrare temporară de 5 euro menită să reglementeze numărul de turiști.

Noua taxă, care a fost în vigoare din 25 aprilie până pe 14 iulie, a adus încasări de peste 2,4 milioane de euro, mult peste așteptările primarului Luigi Brugnaro.

Susanna Polloni, activistă la grupul Solidarity Network for Housing, cu sediul în Veneția, estimează pentru CNN că taxa este nocivă, deoarece induce ideea unui „Veniceland” unde trebuie să-ți cumperi un bilet de acces.

Activista susține că turismul în masă a dus la dispariția serviciilor medicale, la înlocuirea magazinelor de cartier cu magazine de suveniruri și la creșterea prețurilor locuințelor.

„Suntem pe cale să atingem un punct fără întoarcere. Credem că strigătul nostru de ajutor, al unui oraș care moare pentru profitul câtorva, ar trebui să ajungă la întreaga lume”, avertizează ea.

Alte orașe intenționează să-și extindă taxele turistice. Primarul Barcelonei a anunțat recent că dorește să majoreze taxa turistică pentru vizitatorii de scurtă durată.

Conform municipalității din nord-estul Spaniei, turiștii care vizitează orașul pentru mai puțin de 12 ore provoacă, de obicei, aglomerație suplimentară la principalele atracții, printre care catedrala Sagrada Familia, strada pietonală La Rambla și Parcul Guëll.

Actuala taxă turistică, de 6,25 de euro, este a treia cea mai mare sursă de finanțare a Barcelonei, aducând anul trecut 100 de milioane de euro la bugetul orașului.

Primarul Jaume Collboni a declarat că își mai dorește să pună capăt licențelor pentru aproximativ 10.000 de apartamente folosite în prezent pentru închirieri pe termen scurt.

Campanii de descurajare

Nu numai problemele legate de creșterea prețurilor au generat o reacție împotriva turiștilor, ci și lipsa de respect pe care o arată unii dintre ei, remarcă Ramirez.

La Florența, în Italia, o tânără a fost filmată recent în timp ce săruta și mima un act sexual pe o statuie a lui Bacchus, zeul roman al vinului și al senzualității.

Tot la Florența, un turist a fost acuzat anul trecut că a deteriorat o statuie din Fântâna lui Neptun, un monument din secolul al XVI-lea situat în Piazza della Signoria.

Comportamentul turiștilor a fost blamat și la Barcelona, Mallorca, Magaluf și Benidorm, precizează Carlos Ramirez.

„Se pare că ei fac aici ceea ce nu pot face în propriile lor țări. Ne simțim foarte insultați”, denunță profesorul spaniol.

Sebastian Zenker, profesor de turism la Școala de Business din Copenhaga, spune că astfel de incidente au determinat unele orașe să deruleze campanii de descurajare a turiștilor.

Profesorul Zenker menționează campania „Stay Away” din Amsterdam, care vizează turiștii de sex masculin cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Aceștia sunt avertizați asupra consecințelor comportamentului antisocial.

Campania „nu a oprit petrecerile burlacilor, dar a dus la o conștientizare că acest oraș a schimbat regulile”, afirmă el.

În opinia lui Zenker, eforturile de a atrage turiștii mai bogați pot avea însă consecințe nedorite. „Dacă crești prețurile și atragi mai mulți oameni bogați, acest lucru rezolvă problema aglomerării, dar duce în același timp la creșterea inflației”, subliniază el.

Profesorul Zenker dă ca exemplu Mallorca, unde prețurile au explocat după introducerea unor restricții asupra consumului de alcool. O mare parte din banii strânși nu vor ajunge înapoi în comunitățile locale, a adăugat el.

O posibilă soluție, spune Sebastian Zenker, este ca localnicii să simtă într-adevăr beneficiile economice ale turismului, prin investirea banilor în orașele lor și în locuri de muncă. Protestele „vor continua până când vom găsi din nou un echilibru”, a conchis el.

Urmărește-ne pe Google News