ComenteazăDoar 0,46% dintre alegători au votat cu partidul AUR Moldova, la alegerile parlamentare anticipate de duminică, potrivit rezultatelor preliminare oficiale, după procesarea a 83% dintre procesele verbale.
Rezultatul este unul sub așteptările liderilor grupării unioniste, care sperau să intre în Parlament de la prima încercare. Însă comentatorii de peste Prut au prevăzut acest scor.
Într-un interviu pentru Libertatea, activistul civic Vitalie Sprînceană a explicat anticipat eșecul AUR.
„Multe dintre temele pe care AUR și le-a asumat în România – tradiționalism, conservatorism, un naționalism cu accente extremiste – sunt teme sau orientări pe care parțial le preiau și alte partide. Partea de familie tradițională, retorica antioccidentalistă, în Moldova este prezentă și în agenda Partidului Socialiștilor. Unirea cu România nu e o temă nouă. În politica Republicii Moldova au fost și sunt multe partide care au îmbrățișat această temă. Deci noutatea AUR-ului este redusă”, a explicat Sprînceană.
El a observat totodată că AUR a confirmat un clișeu în Republica Moldova, anume acela că unioniștii nu se pot înțelege între ei.
„Un alt handicap al AUR este că atunci când și-a negociat lista de candidați, nu știu cum s-a întâmplat că au adăugat în acea listă personaje foarte problematice pe care nu le poți numi noi. Poate cu excepția lui Vlad Bilețchi, care este relativ nou. Celelalte fețe ale AUR sunt personaje politice pe care le putem considera expirate sau ca să fiu mai delicat aș putea spune că sunt personaje care au un bagaj foarte toxic și care au fost deja parte din diverse formule ale status-quo-ului”, a spus Sprînceană.
„Dorin Chirtoacă, spre exemplu, care este probabil cel mai slab primar pe care l-a avut Chișinăul, Valeriu Munteanu, Corina Fusu – sunt persoane care au făcut parte din Partidul Liberal, care a fost în guvernarea oligarhică Plahotniuc-Filat”, a adăugat el.
Activistul civic a admis că partidul a încercat să facă acțiuni electorale care să adune atenție mediatică, să apară în spațiul public.
„Pe de altă parte au fost evenimente plate care sugerează nu doar că partidul stă ideologic într-un fel de neo-ceaușism, neo-legionarism, neo-naționalism de secol XIX, dar că se află acolo și mental. Una dintre cele mai ridicole acțiuni ale lor a fost cea în care au protestat la casa lui Iurie Roșca. Mai exact, împotriva votului pe care acesta l-a dat în 2005 pentru președinția lui Voronin. Mi se pare că trăiești într-o realitate paralelă, în care mai ești încă în parlamentul din 2005”, a observat Sprînceană.
Un segment electoral în creștere, dar fără reprezentanți în parlament
Pentru AUR a contat și faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate, al Maiei Sandu, a adunat voturi de la toate categoriile electorale, inclusiv de la unioniști. Cealaltă platformă uninonistă prezentă la alegeri – Partidul Unității Naționale, a obținut și ea doar 0,4%.
Fenomenul unionismului este unul interesant, a explicat pentru Libertatea și jurnalistul Deutsche Welle Vitalie Călugăreanu. „Dacă ne uităm la sondajele din ultimii 20 de ani, avem o felie de electorat unionist. Avem acest segment de electorat în permanentă creștere, apar tot mai multe partide unioniste. Dar noi în acest parlament nu vom avea partide unioniste”, a spus Călugăreanu.
Unul dintre motive este că politicienii pretins unioniști sunt dispersați, dar a contat și faptul că de-a lungul timpului, ei au fost percepuți ca făcând jocurile Rusiei.
„Lumea a înțeles ce înseamnă AUR. Oamenii au înțeles subtilitățile acestei campanii, i-au exclus pe cei care de obicei fac tot felul de jocuri pentru a controla și a pune în slujba Rusiei acest segment de electorat. Au zis: «Nu mai votăm unioniștii, pentru că nu sunt foart cinstiți în relația cu electoratul lor, mergem pe mâna partidelor pro-europene și hai să vedem ce o să se întâmple»”, a explicat jurnalistul.
Campania AUR în Republica Moldova
AUR a anunțat că intenționează să intre în lupta electorală de peste Prut în martie, când mai mulți parlamentari ai partidului au protestat la Vama Leușeni după ce George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova din cauza interdicției pe care a primit-o pe timpul regimului lui Vladimir Plahotniuc pe motiv că ar atenta la siguranța statului, scrie site-ul Anticorupție.md.
Anunțul oficial însă a fost făcut pe 5 mai 2021 de către George Simion, într-o conferință de presă ținută în Parlamentul român.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, sociologul Nicolae Țîbrigan a observat că principala temă folosită de AUR în campanie a fost unionismul, dar unul „de paradă”.
„În general, vorbim despre două tipuri de unionism – unionismul steagurilor, unionismul de paradă, unionismul tradițional, în care să folosesc multe simboluri – și așa-numitul unionism al creierelor sau unionismul pragmatic – atunci când luăm steagurile, le înfășurăm înapoi, le punem în dulap și rămâne unionismul de zi cu zi. Pe această a doua parte, unioniștii stau destul de prost”, a spus Țîbrigan.
Sociologul a mai subliniat că AUR a folosit tema luptei anticorupție, care a figurat puternic în campania electorală, în vreme ce a folosit România drept vitrină.
În vreme ce a criticat vehement Blocul Comuniștilor și al Socialiștilor, AUR a rezervat o serie de atacuri și pentru Maia Sandu și PAS.
Dorin Chirtoacă, spre exemplu, a avertizat că cetăţenii moldoveni nu trebuie să voteze cu Partidul Acţiune şi Solidaritate, dacă îşi doresc unirea cu România. Potrivit lui, cei care votează cu PAS votează împotriva unirii.
Într-un live pe Facebook, Dorin Chirtoacă a spus că socialiştii şi comuniştii vor reprezenta Rusia în viitorul Parlament, iar PAS va reprezenta Germania şi Bruxelles-ul.
Anticorupție.md a mai scris că AUR a finanțat publicația „Timpul”, care a făcut o publicitate intensă acestui partid și a demonizat concurenții electorali ai AUR, inclusiv partidele proeuropene.