De ce a fost achitat Alexandru Cumpănașu, după ce a încasat fonduri UE pe nedrept ca expert cu „facultatea la o structură mai specială”

Tribunalul București a reținut în motivarea de achitare că Alexandru Cumpănașu n-a săvârșit fapta cu forma de vinovăție cerută de legea penală, mai exact că n-a susținut în fals că are studii universitare, ci a omis să precizeze că nu le are.

Alexandru Cumpănașu, originar din Caracal, a devenit cunoscut la nivel național în 2019, după aparițiile sale televizate în calitate de „unchi al Alexandrei Măceșanu”, una dintre adolescentele răpite și ucise de criminalul Gheorghe Dincă.

Candidat la prezidențiale în 2019

Popularitatea pe care a căpătat-o în urma scandalului privind crimele din Caracal l-a determinat pe Alexandru Cumpănașu să candideze la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, avându-i ca principali contracandidați pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.

Alexandru Cumpănașu i-a devansat pe cei doi doar în Dobrosloveni, comuna din care provenea Alexandra Măceșanu. La nivel național, doar 126.019 români au votat cu Alexandru Cumpănașu, reprezentând 1,47%.

La bază, Alexandru Cumpănașu este un activist civic care, prin intermediul Asociației pentru Implementarea Democrației, a accesat fonduri disponibile prin diverse proiecte făcute publice de statul român, unele derulate pe bani europeni.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Alexandru Cumpănașu a fost trimis în judecată de DNA pe data de 14.12.2022, după ce în 2016 i-a convins pe oficialii de la SNSPA să-l angajeze ca „expert IT” în cadrul unui proiect pe bani europeni. Una dintre condiții era ca specialistul candidat să aibă studii superioare de specialitate.

„Obținerea fondurilor s-a realizat pe nedrept, în condițiile în care inculpatul nu îndeplinea condițiile pentru a ocupa postul de expert IT și deci nu era îndreptățit să primească retribuția provenită din bugetul UE. În ceea ce privește urmarea imediată a infracțiunii, prejudiciul produs bugetului general al UE este în cuantum de 200.189 de lei, reprezentând suma încasată, pe nedrept, de către inculpat”, arătau procurorii DNA în rechizitoriu.

Pe data de 18 iunie 2024, Tribunalul București l-a achitat pe fond pe Alexandru Cumpănașu pentru infracţiunea de „participație improprie (în forma instigării) la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”.

Se lăuda că a absolvit la „o structură mai specială”

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

Libertatea a consultat motivarea hotărârii Tribunalului București din data de 18 iunie 2024, care l-a scăpat pe Cumpănașu de o potențială condamnare de până la 7 ani de închisoare cu executare.

Din expozitivul documentului citat rezultă că Alexandru Cumpănașu s-a angajat la SNSPA în calitate de expert IT, pe un salariu brut de 9.725 de lei lunar pentru 6 ore/zi, pentru o perioadă de 36 de luni.

• Conform fișei postului, poziția de „expert IT” presupunea studii universitare, vechime în muncă de minimum 5 ani și experiență de specialitate de cel puțin 1 an.
• Alexandru Cumpănașu n-a depus la SNSPA o diplomă de studii universitare, dar a venit cu un înscris intitulat „Atestat profesional – programator – analist – ajutor”, obținut în 2001 la un liceu din Caracal.
• Printre celelalte documente de studii pe care Alexandru Cumpănașu le-a depus la SNSPA s-a numărat și „Certificat de absolvire curs de securitate națională, Colegiul Național de Apărare, Ministerul Apărării Naționale”.

În legătură cu acest curs Cumpănașu i-a spus unei angajate a SNSPA, la momentul semnării contractului, că nu poate depune diploma, deoarece „urmase facultatea la o structură mai specială” și că va aduce înscrisul pe parcursul derulării proiectului.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

Angajata, citată ca martoră la proces, a arătat că a observat că Alexandru Cumpănașu avea în CV un curs de studii postuniversitare susţinut la Colegiul Naţional de Apărare, astfel încât a dedus că nu l-ar fi putut urma fără să fie absolvent de facultate.

La solicitarea organelor de urmărire penală, Universitatea Națională de Apărare Carol I a comunicat că Alexandru Cumpănașu nu figurează ca absolvent al vreunui curs al Colegiului Național de Apărare din cadrul universității.

Din acte a reieșit că acesta a participat la un curs cu durata de 7 zile, cu titlul „Orientul Mijlociu Lărgit și stabilirea sistemului internațional”, în perioada septembrie – octombrie 2006.

La respectivul curs au participat 50 de cetățeni români, mai exact reprezentanți ai administrației centrale, ai partidelor politice, mass-media și ONG, printre aceștia numărându-se și Alexandru Cumpănașu.

În arhiva Colegiului Național de Apărare nu există documente care să ateste faptul că s-ar fi eliberat diplome de absolvire, iar eventualele certificate de participare care ar fi putut fi oferite sunt cu caracter onorific, se arată în documentele dosarului.

Rectorul SNSPA „nu și-a putut imagina” că inculpatul n-are diplomă

Un alt martor chemat la proces a fost rectorul SNSPA, Remus Pricopie, care a arătat în fața instanței că Alexandru Cumpănașu s-a implicat, alături de universitate, într-un proiect având ca obiect „creșterea calității serviciilor publice”, acesta din urmă fiind și dezvoltatorul unei aplicații.

Din acest motiv, Alexandru Cumpănașu s-a regăsit și în echipa de coordonare a proiectului:

• „Martorul (Pricopie Remus – n.r.) a subliniat că inculpatul a fost cooptat în echipa de implementare a proiectului pentru că, prin A.I.D (n.r. – Asociația pentru Implementarea Democrației), contribuise la conturarea proiectului și scrierea aplicației și a precizat că nu cunoaște detalii despre derularea proiectului în sine, deoarece nu a fost implicat în mod direct.
• Despre o problemă apărută în cadrul proiectului, martorul a aflat în anul 2019 din mass-media, când a fost publicată o știre din care rezulta că inculpatul nu avea studii superioare, context în care a cerut structurilor de specialitate să verifice documentele.
• Cu această ocazie, martorul a constatat că inculpatul semnase fișa postului, anexă a contractului de muncă, asumându-și că ar deține studii superioare și că în dosar nu a prezentat copie după diplomă.
• În fine, martorul a precizat că nu a existat niciodată o suspiciune că inculpatul nu ar fi absolvent de studii superioare, mai ales că AID, organizația nonguvernamentală pe care o conduce, deținea un portofoliu larg de proiecte europene derulate, iar inculpatul a participat la multe alte evenimente publice în calitate de membru al echipelor respective de proiect.
• În legătură cu cerința privind studiile superioare, martorul (Pricopie Remus – n.r.) a arătat că această cerință este solicitată de către SNSPA pentru toate proiectele, fiind cuprinsă în fișa postului.
• Martorul a arătat că nu și-a imaginat că inculpatul nu are studii superioare, făcând precizarea că a colaborat cu acesta și când a deținut funcția de ministru al educației, la minister fiind în derulare deja un proiect cu organizația pe care inculpatul o reprezenta”, se arată în motivarea instanței.

Motivarea achitării lui Cumpănașu: „A semnat fără să citească”

Judecătorul de la Tribunalul București a notat, în motivarea hotărârii de achitare a lui Alexandru Cumpănașu, că nu a existat nicio acţiune de instigare săvârşită cu intenţie din partea ONG-istului, astfel încât să fie angajat de către S.N.S.P.A pe funcţia de expert IT, deşi nu îndeplinea condiţiile legate de studii:

• „Nu a existat o procedură de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de expert IT, de natură să permită inculpatului să ia la cunoştinţă de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru ocuparea acestei funcţii.
• În cererea de finanțare a proiectului cod SIPOCA 9 nu se regăsesc informații cu privire la modalitatea de selecție și condițiile specifice de ocupare a postului de expert IT, regăsindu-se criterii specifice doar pentru managerul de proiect, responsabilul cu achiziții și responsabilul financiar.
• Din declaraţiile martorului (Pricopie Remus, rectorul SNSPA – n.r.), date atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, a rezultat că inculpatul (Cumpănașu Alexandru – n.r.) a contribuit la conturarea proiectului şi scrierea aplicaţiei, aşadar decizia informală de numire în echipa de management a proiectului fusese luată cu mult înainte.
• Dispoziția rectorului S.N.S.P.A nr. 126/23.03.2016 prin care inculpatul a fost numit expert IT, a fost emisă în aceeaşi zi în care a fost semnat contractul individual de muncă şi anexa nr. 1 la contract, termeni de referinţă, fişă de post, împrejurare ce consolidează argumentul prezentat anterior.
• Nu a existat un interviu sau o procedură de analiză a unor C.V-uri, din moment ce inculpatul a depus acest înscris la semnarea contractului individual de muncă.
• Lecturând C.V-ul prezentat la semnarea contractului individual de muncă, instanţa reţine că inculpatul a prezentat un înscris actualizat, că a menţionat în cuprinsul acestuia, locul de muncă vizat – cel de expert IT – şi că nu a inserat în curriculum vitae că are studii superioare şi nici nu a prezentat vreo diplomă de studii falsificată, care să facă dovada studiilor universitare. În opinia instanţei, o astfel de acţiune ar fi putut reprezenta un act de instigare în sensul art. 52, alin.3 Cod penal, acţiune ce nu a avut însă loc.
• Înscrisul intitulat «Termeni de referinţă/Fișă post» în care se specifica condiţia privind studiile şi experienţa necesare nu este un înscris care să emane de la inculpat, din probele analizate anterior, reieşind că inculpatul l-a semnat fără să îl citească, în condiţiile în care decizia informală de numire în cadrul proiectului fusese luată anterior, semnarea fişei de post fiind doar o formalitate, atât pentru inculpat, cât şi pentru angajator. În schimb, angajatorul trebuia să se asigure şi să depună diligenţă în verificarea înscrisurilor depuse de candidat, pentru a se asigura că persoana angajată are nivelul de calificare solicitat.
• Din declaraţia martorului (Pricopie Remus – n.r.), instanţa mai reţine că numirea inculpatului în cadrul proiectului a avut la bază implicarea acestuia în alte proiecte similare şi nicidecum experienţa în domeniul IT sau deţinerea de studii superioare.
• S-a susţinut în rechizitoriu că prin semnarea înscrisului sub semnătură privată, intitulat «Termeni de referință/Fișă post», anexa nr. 1 la contractul individual de muncă nr. 479/23.03.2016, pe fiecare filă, inculpatul a atestat în mod explicit că a luat cunoștință de conținutul său și, în mod implicit, că îndeplinea condițiile impuse pentru ocuparea funcției de expert IT în cadrul proiectului – cea privind studiile și cea privind vechimea în specialitate, instanţa reţine că acelaşi înscris a fost asumat prin semnătură şi de responsabilul de proiect, martora (…), aceeaşi conduită fiind interpretată diferit din perspectiva vinovăţiei de către parchet, considerându-se că există o neglijenţă din partea angajatorului că nu a verificat documentele care să ateste condiţia privind studiile, fapta fiind comisă fără vinovăție de către reprezentanţii SNSPA, dar cu intenţia directă de către inculpat pentru că a semnat un înscris, fără a-l lectura, decizia de angajare fiind deja luată de către angajator.
• Concluzionând, instanţa reţine că inculpatul (Cumpănașu Alexandru – n.r.) nu a acţionat în comiterea faptei cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, ci a săvârşit fapta din culpă, în modalitatea prevăzută de art. 16, alin.3, lit. b) Cod penal, culpa simplă, neglijenţă.
• Inculpatul a semnat fişa de post o dată cu semnarea contractului individual de muncă, fără să o citească, conţinutul înscrisului neprezentând o relevanţă deosebită pentru inculpat, fiind considerat doar o formalitate.
• Prin semnarea fişei de post în condiţiile reţinute anterior, inculpatul a acţionat din neglijenţă, neprevăzând rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să o facă, motiv pentru care, în temeiul art. 16, alin. 1, lit. b), teza a II-a Cod pr. Penală, se va dispune achitarea inculpatului, deoarece fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege”, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului București.

Hotărârea de achitare a lui Alexandru Cumpănașu nu este definitivă, fiind atacată de procurorii DNA în data de 21 iunie 2024 pe rolul Curții de Apel București, unde cauza așteaptă un prim termen de judecată.

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro