13 comentarii- Instanța amintește de fenomenul „proceselor mediatice”.
„Nu există nicio probă care să dovedească că inculpatul Oprea Gabriel, în data de 20 octombrie 2015, în contextul deplasării soldate cu accidentul rutier ce a produs moartea victimei Gigină Bogdan, a avut vreo contribuţie la indicarea concretă a vitezei de deplasare şi traseele de urmat”, precizează, în motivarea deciziei lor, judecătorii care, luna trecută, l-au achitat definitiv pe fostul ministru de interne. Gabriel Oprea a fost acuzat DNA de ucidere din culpă.
Seara morții polițistului
Gigină deschidea calea coloanei oficiale cu care ministrul de interne de atunci, Gabriel Oprea, mergea spre vila lui din cartierul Cotroceni. Era întuneric şi ploua mărunt, dar motocicleta tânărului polițist avea 84 km/h, pentru că ministrul se grăbea, au acuzat procurorii.
Potrivit DNA, cât timp a fost ministru de interne (ianuarie 2014 – noiembrie 2015), Gabriel Oprea a mers doar cu coloană oficială, inclusiv în deplasările cu caracter privat, iar „caracterul abuziv al însoțirii acestor deplasări, cu consecinţa punerii polițiștilor rutieri în situaţii de risc, fără justificare legală”, a contribuit la moartea lui Bogdan Gigină.
În aprilie 2018, Gabriel Oprea a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă. Judecătorii au decis că el este nevinovat. În martie anul acesta, Tribunalul București a hotărât achitarea fostului ministru de interne, iar luna trecută, Curtea de Apel a menținut decizia.
CAB: „Interesul manifestat de opinia publică nu poate prezenta relevanţă juridică”
Judecătorii de la CAB își încep motivarea deciziei de achitare a lui Gabriel Oprea analizând „interesul opiniei publice pentru cauză”.
El a fost determinat, spun magistrații, „de faptul că victima Gigină Bogdan se afla în dispozitivul poliţienesc care îl însoţea pe inculpatul Oprea Gabriel, ministru în Guvernul României, iar imediat după tragedie, respectiv la datele de 28.10.2015 şi 5.11.2015 au fost formulate sesizări către autorităţi judiciare din partea unor jurnalişti şi din partea APADOR – CH şi Societatea Academică din România privind existenţa unor suspiciuni în legătură cu legalitatea dispunerii măsurilor de însoţire a demnitarilor de către echipaje ale Poliţiei Rutiere”.
„Procese mediatice”
CAB subliniază că, deși „prezumţia de nevinovăţie şi libertatea presei reprezintă două drepturi fundamentale”, „cerinţele lor pot veni uneori în conflict, precum în cazul publicităţii excesive”, iar „uneori pot apărea adevărate fenomene mediatico-juridice sau aşa-zise procese mediatice”.
Tragerea la răspundere penală a unui inculpat poate avea loc doar dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, indiferent de ce deziderate s-au conturat în interiorul familiei victimei sau în rândul opiniei publice, în contextul mediatizării de necontestat a cazului.
Hotărârea CAB 1308/2023 din 26 iulie 2023:
Judecătorii mai spun că „interesul manifestat de opinia publică pentru cauza de faţă nu prezintă şi nici nu poate prezenta relevanţă juridică pentru soluţionarea acţiunii penale”, iar hotărârea pronunţată de ei se bazează „exclusiv pe realizarea unui examen, în condiţiile legii, al probelor administrate în cauză, în vederea stabilirii adevărului”.
„Infracțiunea-obstacol” și clasarea ei
Mai departe, judecătorii vorbesc despre „infracțiunea-obstacol”, aducând ca exemplu, din literatura de specialitate, cazul conducătorului auto care-i dă mașina sa unui om ce nu are permis de conducere și care, conducând imprudent, omoară pe altcineva.
„Făptuitorul creează, prin fapta sa, posibilitatea producerii unor consecinţe antisociale”, însă „în sarcina lui trebuie să se reţină doar infracţiunea-obstacol pe care a săvârşit-o, nu şi infracţiunea de ucidere din culpă”, explică judecătorii.
În cazul lui Gabriel Oprea, spun magistrații, „ceea ce se impută inculpatului prin actul de sesizare este o faptă cu caracter general, (…) care s-ar putea – dacă ar fi îndeplinite condiţiile legale – să se circumscrie exclusiv unei infracţiuni de serviciu (infracţiune- obstacol) cu privire la care însă s-a dispus încă din aprilie 2018 o soluţie de clasare”.
Pentru că „prin încălcarea cadrului legal, a dispus însoțirea sa permanentă de către efective ale poliției rutiere”, în 2016, Gabriel Oprea a fost acuzat de DNA de abuz în serviciu. Dar un an mai târziu, CCR a decis că pot fi acuzați de abuz doar cei ce încalcă atribuțiile de serviciu prevăzute de legislația primară (lege ori ordonanță a guvernului), iar procurorii au fost nevoiți să renunțe la acuzații.
În seara accidentului, Gabriel Oprea a mers la SRI
Judecătorii au analizat și dacă, în ziua în care a murit polițistul Bogdan Gigină, ministrul de interne de atunci a făcut ceva ce ar fi putut conduce la decesul acestuia. Au ajuns la concluzia că „nu a existat o acţiune, o conduită, o faptă a inculpatului Oprea Gabriel de stabilire a dispozitivului de însoţire (alcătuire, componenţă nominală, amplasare concretă), de indicare concretă a vitezei de deplasare ori a traseelor de urmat”.
Instanța notează în motivare că în acea zi, de 20 octombrie 2015, în jurul orei 18.15, după terminarea programului de lucru, Gabriel Oprea, „însoțit de dispozitivul din care făcea parte și victima Bogdan Gigină (în calitate de motociclist rutier), s-a deplasat de la locuința sa, situată în cartierul Cotroceni, la U.M. 0461 a Serviciului Român de Informații, iar de aici din nou către locuința sa”.
La unitatea SRI de pe strada Jandarmeriei, Oprea a stat, conform imaginilor de pe camerele de supraveghere video, 23 de minute. Coloana lui oficială a ajuns în zona unde s-a produs accidentul la ora 19.01, ceea ce înseamnă 10 km parcurși într-un interval de 10 minute și 7 secunde.
Pe parcursul acestei deplasări, aproape toate intersecțiile de pe traseu (19), începând cu cea de la Piața Presei Libere, au fost asigurate cu 27 de agenți de la Poliția Rutieră.
Judecători: „Comunicările nu relevă vreo solicitare de sporire a vitezei”
Cei care atunci au făcut parte din dispozitiv au declarat la proces că „traseul nu era comunicat de aghiotantul ministrului, ci era stabilit de ofiţerul de poliţie care coordona misiunea”, că ei „nu știu ca ministrul Gabriel Oprea să fi dat dispoziţii ca membrii dispozitivului de însoţire să se deplaseze cu o anumită viteză” sau că „atunci când deplasarea se făcea spre domiciliul ministrului, circulația nu se realiza cu viteză sporită”.
Procurorii DNA spun că „viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului București putea atinge și 120 km/h” și au depus la dosar, ca probe, mai multe stenograme cu ordinele primite în cască de cei din dispozitiv: „Venim cu presiune” şi „Opreşte contrasensu, că venim în scurt”.
Şi Bogdan Gigină, motociclistul din faţa coloanei, primea indicaţii:
● „Bogdane, mergi şi fă breşă, mergi pe contrasens, fă breşă!”
● „Bogdane, între benzile 2-3, între benzile 2 și 3!”
● „Scoate, scoate banda 3! Contrasensu! Contrasensu, banda 3! Scoate-i!”
● „Mergi mult avansat, te rog, şi sparge tot ce ai în faţă!”
Dar aceste comunicări radio, realizate în perioada aprilie – mai 2015, „sunt lipsite de relevanţă probatorie”, spun judecătorii de la CAB, căci în ziua accidentului mortal, „în intervalul orar 18.50.42-19.02.19, comunicările nu relevă vreo solicitare de sporire a vitezei de deplasare a dispozitivului de însoțire”.
Specialiștii de la Institutul Național de Expertize Criminalistice au analizat imaginile video de pe traseul coloanei oficiale și au stabilit că motocicleta lui Bogdan Gigină a intrat în intersecția din zona în care s-a produs accidentul „cu viteza de 23 m/s, echivalentul a 84 km/h”.
O expertiză criminalistică efectuată în timpul procesului a concluzionat că la traversarea acelei intersecții, Audiul în care se afla Gabriel Oprea avea o viteză de 110 km/h, iar cealaltă mașină din coloană, un VW Passat, 100 km/h.
Sentință difuzată la TV, „dată fiind gravitatea faptei”
După cinci ani de procese, singurii găsiți vinovați pentru moartea polițistului Bogdan Gigină sunt administratorul firmei care nu a semnalizat groapa din carosabil și firma, ca persoană juridică.
Petre Mazilu a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni cu suspendare, iar SC GENERAL MPM IMPEX SRL, la o amendă penală de 330.000 de lei.
În plus, Mazilu și firma trebuie să plătească, în solidar, 50.000 de lei – daune materiale și 120.000 de euro – daune morale, părinților lui Bogdan Gigină și 30.000 de euro – daune morale soției polițistului.
Curtea de Apel București a mai decis că „dată fiind gravitatea faptei, necesitatea prevenţiei unor astfel de fapte care să pună în pericol siguranţa participanţilor la trafic şi impactul produs în condiţiile arătate de decesul victimei Bogdan Gigină” se justifică aplicarea unei pedepse complementare firmei SC GENERAL MPM IMPEX SRL, „constând în publicarea hotărârii de condamnare, prin intermediul unui post naţional de televiziune, în număr de 5 apariții, cel mult una pe săptămână”.
În aceste apariții TV se va citi și afișa simultan, timp de „minim un minut, extrasul din hotărârea de condamnare privitor la inculpată, conținând descrierea faptei pentru care s-a dispus condamnarea”.
Mama polițistului cere hainele cu care el era îmbrăcat
La proces, Poliția Capitalei a cerut și ea 180.000 de lei daune, „reprezentând prejudiciul adus prin avarierea motocicletei și distrugerea echipamentului poliţistului rutier”, dar și despăgubirea pe care a achitat-o, obligată prin lege, soției polițistului decedat. Tribunalul București a uitat să se pronunțe asupra acestei cereri, iar Curtea de Apel a disjuns cauza și a retrimis-o la tribunal.
Tot în sala de judecată, mama lui Bogdan Gigină le-a cerut judecătorilor să îi fie date hainele cu care fiul ei era îmbrăcat în seara în care a murit.
Pentru că Poliția Capitalei „a solicitat repararea prejudiciului adus, printre altele, şi prin distrugerea echipamentului poliţistului rutier”, Curtea de Apel București a decis că toate „aceste chestiuni, legate de dreptul de proprietate asupra echipamentului moto (îmbrăcăminte, bocanci/ghete, mănuşi etc.), restituirea în natură sau acordarea contravalorii echipamentului victimei se vor tranşa, în rejudecare, de către tribunal”.