Comentează- Parchetul a susținut despre medicul Mocanu că „acționa ca un veritabil agent Stryker România”.
- Spitalul Militar din Brașov era obligat să trateze pacienții gratuit, dar le cerea tuturor câte 200 de lei, au descoperit procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, care au găsit în perioada 2014-2016 un număr de 391 de plăți făcute de către bolnavi.
Pe 19 ianuarie 2022, Tribunalul Brașov, prin judecătoarea Cristina Gabriela Ciolacu, a considerat că ortopedul Ovidiu Mocanu nu a condiționat actul medical în cazul celor 42 de bolnavi care l-au reclamat la Parchet. Bolnavii au susținut că le-au fost impuse, pentru tratament, donații către Spitalul Militar Brașov și achiziționarea de instrumente medicale.
Decizia judecătoarei, care este si președinta Tibunalului Brașov, a venit după ce, timp de doi ani și jumătate, din aprilie 2017 și până în decembrie 2019, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov au audiat zeci de pacienți operați de medicul Ovidiu Mocanu la Spitalul Militar Regina Maria, din oraș. Magistrații au adunat probe, declarații și înscrisuri cu ajutorul cărora l-au trimis în judecată pe chirurgul ortoped. Acuzele au fost:
- 50 de infracțiuni de luare de mită
- 35 de infracțiuni de abuz în serviciu
- două infracțiuni de primire de foloase necuvenite
Conform legii, avea obligația să-i trateze gratuit
Consultat de ziar, rechizitoriul întocmit pentru dosarul penal nr. 46/P/2017 arată că „în perioada decembrie 2013-noiembrie 2015, în calitate de medic la Spitalul Militar Regina Maria Brașov, inculpatul Ovidiu Mocanu ar fi solicitat unui număr de 42 pacienți, pe care i-a operat în această unitate medicală, fie să-și achiziționeze din fonduri proprii instrumentar medical necesar intervențiilor chirurgicale, fie să facă donații în bani spitalului, fie ambele”.
Procurorii îl acuză pe medicul ortoped și de faptul că nu ar fi asigurat, conform legii, gratuit echipamentul medical necesar intervențiilor pentru 35 de pacienți operați, cauzându-le astfel o pagubă egală cu contravaloarea instrumentelor medicale cumpărate de către aceștia din fonduri proprii.
Cum își susțin procurorii acuzațiile
Mărturiile a 42 de pacienți care descriu aceeași situație, sunt consemnate în rechizitoriu și sunt invocate și în motivarea sentinței. De exemplu, „J.J., audiată în calitate de martor la 3 ani după operație, a susținut că în cursul anului 2014, în urma unui consult, medicul Mocanu i-a recomandat o intervenție chirurgicală laparoscopică. Despre donația de 200 de lei a aflat de la casieria Spitalului Militar, la internare, primind o chitanță în acest sens. Nu s-a gândit că dacă nu plătește suma nu va fi operată. A crezut că acestea sunt regulile și le-a respectat”.
„Medicul Mocanu i-a spus că dacă vrea să fie operată trebuie să cumpere un dispozitiv medical de la firma Stryker în cuantum de 750 de lei, astfel că i-a dat pe un bilet datele contului unde urma să facă plata. Produsul a fost livrat spitalului”, mai spune pacienta.
După operație a oferit medicului 200 de lei, acesta a refuzat inițial, apoi i-a luat. Nu i-a spus că beneficiază de gratuitate, nu a știu că poate cere banii înapoi spitalului.
Pacientul J.J.:
Politica Spitalului Militar Brașov: pacienții să dea banii
Procurorii susțin că tuturor pacienților internați la Spitalul Militar Brașov li se impunea să facă donații în cuantum de 200 de lei. „Aceasta ar fi fost o practică a spitalului, o adevărată politică a acestuia, deoarece angajații spitalului care luau contact cu pacienții o perpetuau”.
La dosar a fost depusă lista donațiilor primite de spital în perioada 2014-2016, care cuprinde 391 de plăți făcute de pacienți.
Motivele pentru care erau solicitate aceste donații erau diverse: pentru că nu sunt angajați militari, pentru dotarea secției de ortopedie, pentru echipament steril sau ca sponsorizare. Pentru că spitalul era obligat, conform legii, să asigure acele câmpuri sterile, fără a-i obliga pe pacienți la achiziționarea lor, procurorul de caz a apreciat „că toate aceste solicitări reprezintă, în absolut toate cazurile, luări de mită deoarece erau bani necuveniți pentru spital și modalitatea de solicitare a acestora a fost imorală și ilegală”.
Procurorul a invocat și vulnerabilitatea pacientului, „imposibilitatea de a refuza să facă donația, care a acționat ca o veritabilă constrângere, extrem de evidentă în situațiile în care solicitările erau făcute de chiar medicul curant”.
Procurorii susțin că medicul era sponsorizat de firma la care trimitea pacienții
În ceea ce privește impunerea din partea chirurgului Ovidiu Mocanu ca pacienții să-și cumpere din banii lor instrumentele medicale necesare operațiilor efectuate la Spitalul Militar, procurorii au arătat că aceste fapte reprezintă abuz în serviciu.
În toate cazurile, bolnavii au fost direcționați către firma Stryker România SRL. Procurorii au arătat și faptul că spitalul avea deja în dotare acel echipament necesar intervențiilor chirurgicale, conform inventarului depus la dosar.
Anchetatorii au identificat și existența unei relații între medicul Ovidiu Mocanu și Stryker România. Concret, medicul a fost sponsorizat de această firmă și procurorii au concluzionat că acesta „acționa ca un veritabil agent Stryker România”.
Cum se apără chirurgul Ovidiu Mocanu
În declarația dată în fața instanței de judecată, medicul Ovidiu Mocanu a explicat întreaga situație a spitalului în perioada în care s-au desfășurat faptele prezentate în dosar. Specialistul ortoped a spus că materialele necesare operațiilor respective nu erau decontate de Casa Națională de Sănătate. „Pacienții civili se prezentau la consultație și le explica că spitalul nu deține fonduri suplimentare pentru aceste intervenții, dar au posibilitatea să se opereze fie clasic, prin incizie, fie minim invaziv, artroscopic, dar în acest caz trebuie ca ei să suporte niște costuri”, a consemnat judecătorul din declarația medicului.
Despre direcționarea pacienților către firma Stryker România, chirurgul Mocanu a precizat faptul că instrumentarul folosit în timpul intervențiilor medicale trebuia să fie compatibil cu echipamentul donat de Stryker pentru sala de operație.
Dr. Mocanu: „Era alegerea pacientului să se opereze artroscopic”
Cât privește donațiile făcute de pacienți pentru spital, medicul a declarat că el nu a încasat nimic din acești bani. „Nu am cerut chitanțele ca dovadă a plății acestor sume de bani, nu am condiționat intervenția de plata donației. Suma de bani nu era oneroasă, era rezonabilă, cu acești bani fiind achiziționate echipamente medicale, câmpuri sterile…”, a spus Ovidiu Mocanu în fața instanței.
Medicul a precizat că „niciun pacient nu a fost revoltat sau nemulțumit că trebuie să suporte aceste cheltuieli, era o alegere a pacientului să se opereze artroscopic, cu acele materiale indicate de el sau să se opereze clasic în altă parte”.
Mocanu a detaliat că fiecare pacient a trebuit să doneze 200 de lei, contravaloarea unui câmp steril de unică folosință pentru reducerea riscului de infecție și să plătească 750 de lei pentru achiziționarea unui electrocauter Stryker. Acesta a mai spus că, împreună cu un coleg, opera aproximativ 1.000 de pacienți pe an și că după includerea acestor kit-uri pe lista decontărilor de CNAS nu au mai cerut pacienților să suporte aceste costuri.
Judecătoarea consideră că a da bani este „conduită adecvată și responsabilă”
Deși procurorul de caz a susținut că în acest dosar nu poate fi invocată subfinanțarea sistemului de sănătate, judecătoarea a arătat în motivarea sentinței că „această realitate nu poate fi înlăturată și mai mult, trebuie interpretată la nivelul anilor 2013-2015, când acest fenomen era mult mai acut față de prezent”.
Magistratul continuă prin a spune că „pornind de la starea de vulnerabilitate a unui pacient, aceasta crește cu atât mai mult cu cât sistemul sanitar nu îi poate oferi servicii medicale complete și prompte”. În acest context, crede judecătoarea, contribuția pacientului, chiar și materială, pentru propria sa stare de sănătate, printr-o contribuție de 200 de lei și prin achiziția instrumentului compatibil cu aparatura spitalului, reprezintă o conduită adecvată și responsabilă.
Judecătoarea admite că dacă pacienții nu ar fi suportat aceste cheltuieli nu ar fi fost operați în acest spital, dar în același timp apreciază că „actul medical nu a fost condiționat de plata vreunei donații. Opțiunea a aparținut pacienților”.
Judecătoare: „Relația dintre firma Stryker și medic era în interesul pacientului”
Referitor la direcționarea pacienților către firma Stryker, care l-a sponsorizat pe medicul Ovidiu Mocanu, instanța consideră că „evenimentele relatate de procurorul de caz sunt rupte din contextul real”.
Judecătoarea Cristina Gabriela Ciolacu și-a însușit explicațiile oferite de chirurg: „Pacienții nu au fost hărțuiți, iar actul medical nu a fost condiționat. Spitalul avea în dotare artroscopul furnizat de Stryker și orice instrument folosit trebuia să fie compatibil cu acesta. Toți pacienții care au achiziționat acest instrument au beneficiat de el. În concluzie, relația medicului cu firma furnizoare a fost strict profesională și în interesul pacientului. Fiecare pacient a putut opta între a achiziționa instrumentul și a fi operat sau se putea adresa altui spital”, a susținut instanța, care a desființat toate acuzațiile aduse de procurori și l-a achitat pe medicul Ovidiu Mocanu, dar și Spitalul Militar Brașov.
Decizia primei instanțe nu e definitivă. Parchetul a făcut apel.