Fostul lider al PSD nu şi-a recunoscut niciodată fapta şi, într-un interviu, a criticat din închisoare „caracterul injust al hotărârii de condamnare”, ceea ce înseamnă, spun procurorii, că el nu s-a îndreptat. „Este adevărat, nu și-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat în defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitării dreptului la apărare”, precizează Tribunalul Giurgiu, în motivarea deciziei de liberare.
Cuprins:
Procurorii s-au opus eliberării condiţionate a lui Liviu Dragnea şi au declarat, în sala de judecată, că „scopul preventiv şi educativ al pedepsei nu a fost atins”, iar fostul lider al PSD e o „persoană care nu creează convingerea că şi-a asumat pe deplin soluţia de condamnare dispusă împotriva sa şi care urmăreşte obţinerea unei liberări premature prin îndeplinirea, pur formală şi parţială, a condiţiilor legale”.
Cum a fost Dragnea ameninţat cu violul
În replică, avocaţii care l-au reprezentat pe fostul lider al PSD au spus că „în pușcărie, sistemul trebuie să asigure reeducarea”. Iar ca argument, ei au invocat în instanţă un episod petrecut imediat după ce Dragnea a fost încarcerat.
„Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a postat, în mai 2019, următoarele lucruri despre Liviu Dragnea: «Mai rău e că ieri, la primirea în penitenciar, la partea de control al cavităților n-au fost în tură pianişti». Pianiștii, a explicat unul dintre avocaţii lui Dragnea, „sunt cei care au degetele subțiri și lucrează ușor, per a contario e vorba de niște oameni cu mâini butucănoase, pentru controlul cavităţilor.”
Avocatul a continuat: „Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, bucurându-se, excitându-se, mai spune: «Bine ai venit acasă, Liviu!… Ai grijă, nu mai invita pe nimeni la baie, Liviu! În puşcărie nu e ca la Parlament… Au mai rămas vreo 2.500 de violatori în puşcării, iar ziariştii nu ți-ar face nimic din ce s-ar putea gândi noii tăi colegi».”
„Amenințarea cu violul este pe față”, a acuzat avocatul, „iar în acest sistem, Parchetul vine și spune că nu s-a reeducat domnul Dragnea și să îl mai țină, ca să se reeduce”.
„Cât a stat în detenție, a formulat plângeri penale, s-au materializat acele amenințări? Rămâne de văzut, însă cred că nu”, i-a dat replica procurorul de şedinţă.
„Dar Parchetul s-o fi sesizat din oficiu pentru chestii publice?”, l-a întrebat pe procuror avocatul lui Dragnea.
Dragnea a redactat „o revistă a secţiei”
În Penitenciarul Rahova, spun avocaţii lui, Liviu Dragnea „a participat la activităţile religioase și a avut o iniţiativă foarte frumoasă și, începând cu luna octombrie 2020, în urma insistenţelor sale repetate, i s-a admis realizarea unei reviste a secţiei în care este încarcerat. Începând cu luna noiembrie a început să redacteze această revistă, până în luna martie (2021 – n.r.), când revista a fost sistată, iar el a fost introdus pentru a treia oară, nelegal, în carantină”.
Ca urmare a redactării revistei, spun avocaţii, fostul lider al PSD a primit credite şi a fost recompensat, prin ridicarea unei sancţiuni disciplinare. E vorba de sancțiunea pe care Dragnea o primise, în iulie anul trecut, după ce a acordat un interviu fostei sale consiliere, Anca Alexandrescu. „Nu a fost vorba de o comunicare cu mass-media, ci de o convorbire online, aprobată şi organizată de penitenciar, cu o persoană din lista de prieteni, aprobată de penitenciar”, susţin avocaţii lui Dragnea.
Judecătoarele de la Tribunalul Giurgiu au reţinut întocmai argumentele apărării, precizând, în motivarea liberării condiţionate, că „petentul Liviu Nicolae Dragnea a participat la activități cu caracter religios, la activități de grup, activități sportive, o serie de concursuri tematice și, nu în ultimul rând, la nenumărate programe având ca obiect redactare reviste”.
În penitenciar, Dragnea a învăţat despre pancreas
Judecătoria Sectorului 5, care în aprilie respinsese liberarea lui Liviu Dragnea, a criticat faptul că, în penitenciar, el a finalizat fără credite 7 programe educaţionale din 12.
„Singurele cursuri la care i s-a permis să participe (pentru celelalte i se transmitea că sunt sub pregătirea lui) erau, de fapt, teste-grilă la care se acordau credite doar celui cu cel mai mare punctaj”, au explicat avocaţii lui la Tribunalul Giurgiu.
„La toate aceste cursuri, dl. Dragnea a participat, dar nu la toate a luat punctaj maxim, neavând niciodată pretenţia că se pricepe la toate (de exemplu: psihiatrie – modul cum funcţionează creierul, medicina – funcţionarea pancreasului şi modul de declanşare a diabetului, etc.). El nu se pricepe la medicină, se pricepe la mecanică”, au argumentat avocaţii, adăugând că scopul acelor cursuri era ca „prin participare să se acumuleze cunoştinţe, ceea ce s-a şi întâmplat”, Liviu Dragnea „fiind prezent la toate”.
Instanţa: „A fost suficient pentru reeducarea condamnatului”
„Pe durata detenţiei, petentul-condamnat Liviu Nicolae Dragnea a avut un comportament exemplar”, subliniază judecătoarele Adriana Pencea şi Oiţa Ghiţă în motivarea deciziei lor.
În sala unde s-a judecat liberarea fostului lider al PSD, avocaţii lui au vorbit despre „așa-zisele angajări fictive în scopul partidului”, referindu-se la fapta pentru care Dragnea fusese condamnat, dar Tribunalul Giurgiu a precizat în motivare: „faptul că petentul nu și-a recunoscut infracțiunea pentru care a fost condamnat nu poate fi reținut ca un aspect negativ (…), legea instituind alte condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestui beneficiu (liberarea condiţionată – n.r.)”.
Instanţa a enumerat condiţiile bifate de Dragnea: „şi-a îndeplinit recomandările educaționale din Planul de intervenție educativă și terapeutică, a avut o atitudine decentă și civilizată față de personalul unităţii, nu a stabilit relaţii conflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a fost recompensat de 8 ori, recompense obţinute în mod constant (…), a câştigat 122 de zile ce îi sunt considerate ca executate, în baza muncii prestate.”
Și-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins.
Motivarea hotărârii de liberare condiţionată:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe fostul lider al PSD la 3 ani și șase luni de închisoare, pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Executarea pedepsei a început la 27 mai 2019, urmând să expire în data de 21 octombrie 2022. Liviu Dragnea a fost liberat condiţionat săptămâna trecută, după ce a stat în spatele gratiilor 2 ani şi două luni.
Recent, Dragnea a fost trimis în judecată de DNA, pentru trafic de influenţă, în dosarul vizitei efectuate în 2017, în SUA, la inaugurarea mandatului de președinte al lui Donald Trump. Tot DNA l-a acuzat pe Liviu Dragnea şi de constituire a unui grup infracțional şi de abuz în serviciu, în dosarul „Tel Drum”, aflat încă în lucru la procurori.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro