Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti consideră că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au ţinut seama, atunci când nu au fost de acord cu sporul de pedeapsă, doar de circumstanţele personale ale lui Năstase şi nu de infracţiunile comise. CAB consideră că trebuie luate în considerare infracţiunile comise de Năstase şi funcţiile politice deţinute de acesta.
„Nu trebuie ignorat nici faptul că infracţiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracţiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat şi anume, infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, comise tocmai în considerarea funcţiilor pe care petentul le deţinea-preşedinte de partid, respectiv prim-ministru, funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră. De aceea, elementele amintite de judecătorul fondului privind latura profesională şi culturală a personalităţii petentului, nu pot fi considerate ca având un caracter pozitiv, întrucât, cu atât mai mult, o persoană cu o astfel de pregătire, aflată în înalte funcţii politice şi publice, ar trebui să fie un exemplu de probitate pentru societate”, mai se arată în motivarea deciziei judecătorilor de la CAB.
Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul „Zambaccian”. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.