ComenteazăComisarul UE pentru Justiție a primit un tratament „brutal” luna trecută la Varșovia, acolo unde se afla pentru a detensiona disputa cu guvernul polonez, dispută ce blochează fondurile europene de redresare a economiei, în valoare de miliarde de euro.
Într-o strategie media atent plănuită, ministrul justiției, Zbigniew Ziobro, i-a prezentat comisarului Didier Reynders imagini cu Varșovia devastată după cel de Al Doilea Război Mondial, sugerând că Europa are o veche obișnuință de a trata Polonia incorect.
Atitudinea combativă a Poloniei la această întâlnire a spulberat orice speranță pentru un posibil acord ce ar fi putut debloca cele 36 de miliarde de euro, au precizat surse europene pentru Reuters.
„După vizită, echipa era un pic demoralizată. Este o situație dificilă”, a spus un membru al delegației. „Este un pic deprimant”, a adăugat sursa.
O altă sursă apropiată de Ziobro a precizat, de asemenea, că Reynders, un politician belgian, era „evident șocat” de poziția Varșoviei.
„Pozițiile nu s-au apropiat”, a spus această sursă, adăugând că orice speranță a Bruxelles-ului cum că Varșovia ar putea face un pas înapoi a fost anulată de întâlnire.
O dispută complicată
Comisia Europeană acuză partidul aflat la guvernare în Polonia, Lege și Justiție (PiS), că încalcă independența justiției. Printre altele, Bruxelles-ul a cerut Varșoviei să dizolve o cameră disciplinară pentru judecători, o decizie susținută de Curtea Europeană de Justiție.
De partea cealaltă, Varșovia refuză să cedeze și spune că reforma justiției pe care a inițiat-o are rolul de a crește eficiența magistraților și de a elimina vestigiile comuniste.
Conflictul este parte a unei dispute mai mari care vizează drepturile femeilor și independența presei.
În ciuda acestor probleme, PiS se bazează în continuare pe o susținere electorală puternică, mulțumită unei economii puternice a țării și a unei politici sociale urmărite din 2015, de când a venit la putere. Apoi, retorica naționalistă și eurosceptică este susținută de mare parte dintre polonezii care locuiesc în orașele mici sau în zona rurală.
Este neclar deocamdată dacă și cum ar putea decide Varșovia să își modifice camera disciplinară într-un mod ce ar mulțumi Comisia Europeană, pentru a permite deblocarea fondurilor.
Bruxelles-ul și-a menținut încrederea că acest lucru se va întâmpla. „Cel mai puternic argument pe care UE îl are (în aceste dispute) este teancul masiv de bani pe care stă președinta Comisiei, Ursula von der Leyen”, a explicat un membru al delegației care a vizitat Varșovia.
Rugați să comenteze situația, oficialii guvernului polonez au evitat subiectul camerei disciplinare, dar au spus că discuțiile Varșoviei cu Bruxelles-ul sunt mai aproape de un compromis ce ar debloca banii.
După vizita la Varșovia, Reynders a spus că nu a primit un răspuns clar atunci când a întrebat cum anume are de gând Polonia să se conformeze deciziilor Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană a spus și ea că discuțiile cu Varșovia continuă.
Polonia și Ungaria, tovarăși de drum
De la vizita lui Reynders, două evenimente au erodat însă posibilitatea unui astfel de compromis, scrie Reuters.
În primul rând, la Berlin s-a instalat un nou guvern de coaliție care a semnalat că va avea o poziție mai dură în privința derapajelor democratice din UE.
Noul cancelar Olaf Scholz urma să ajungă chiar duminică la Varșovia, a treia sa destinație externă, după Paris și Bruxelles, care semnalează importanța pe care o acordă relației cu Polonia.
În al doilea rând, o opinie legală publicată de Curtea Europeană de Justiție pare să spulbere eforturile Poloniei și Ungariei de a bloca un nou instrument european ce permite suspendarea fondurilor UE pentru statele care încalcă normele democratice.
Prin urmare, dincolo de fondurile de redresare, Polonia riscă acum să piardă și o parte din banii alocați pentru ea în bugetul de 1,1 trilioane de euro în perioada 2021-2027.
Deocamdată, un înalt oficial al Comisiei Europene a declarat săptămâna trecută că Polonia nu va primi banii din fondul de redresare, atâta vreme cât nu își va schimba poziția.
„Este improbabil faptul că vom finaliza munca anul acesta”, a concluzionat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis.
Ungaria se află și ea într-o situație similară cu cea a Poloniei, iar oficialii europeni au subliniat că există puține șanse ca banii din fondul de redresare să fie deblocați anul acesta.
Asta în vreme ce alte țări au început deja să primească primele tranșe financiare.