De ce a respins Curtea de Apel contestația lui Călin Georgescu. Motivare: „Anularea alegerilor nu încalcă drepturile fundamentale”

Drepturile fundamentale nu au fost încălcate

Conform instanței, Biroul Electoral Central (BEC) a aplicat hotărârea pronunțată de Curtea Constituțională a României (CCR) din 6 decembrie 2023, iar deciziile luate sunt obligatorii și definitive.

Totodată, în motivare este precizat și că, după hotărârea CCR, BEC nu a încălcat drepturile fundamentale (n.red. – de a vota sau de a alege) și că Guvernul nu dispunea de baze legale pentru a stabili data la care oamenii se puteau prezenta la urne pentru al doilea tur de scrutin.

În ceea ce privește nepublicarea hotărârilor BEC în Monitorul Oficial, Curtea de Apel București precizează că „potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din același act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4), hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoștință publică prin afișarea pe propria pagină de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reține că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinați, iar nu de hotărâri. Or, în privința deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca și modalitate unică de aducere la cunoștința publică publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză”.

Recomandări

Facturile la curent electric și gaz metan pe care le vor plăti românii din 1 aprilie 2025. Trei scenarii analizate: de la plafonare la dublarea prețurilor

Și Guvernul a fost acționat în instanță

Legat de momentul în care a fost emisă decizia BEC, instanța precizează că s-a realizat după decizia pronunțată de CCR.

„Curtea reţine, contrar susţinerilor contestatorilor, că Decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluţiei pronunţate”, conform motivării.

În cazul Guvernului, care a fost acționat în instanță de Călin Georgescu, CAB precizează că, având în vedere decizia CCR de a anula alegerile, Executivul nu mai putea stabili data organizării turului al doilea al scrutinului.

„Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condiţiile în care Curtea Constituţională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 şi a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească și calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce priveşte stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin”, a mai precizat Curtea de Apel București.

Recomandări

Noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de Mark Zuckerberg de la Twitter, nu va funcționa. Consecințele renunțării la fact-checking-ul profesionist

Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul-Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis, şi pe Elena Lasconi.

Motivul a fost anularea alegerilor prezidențiale 2024 și reluarea procesului electoral de la zero, hotărâre care a aparținut Curții Constituționale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro