Pe 21 octombrie 2021, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a cerut în instanță anularea autorizației de construire dată de Primăria Sectorului 1 pentru două blocuri ce urmează să fie ridicate de H4L Băneasa pe strada Ștefan Holban din Capitală, la nr 38B.
Înălțimea blocurilor de nouă etaje depășește reglementările actuale din proximitatea Aeroportului Băneasa. Acestea permit doar clădiri de maximum cinci etaje, după cum a arătat Libertatea.
STS a invocat în justiție faptul că dezvoltatorii imobiliari nu dețin avizul serviciului și că blocurile perturbă grav comunicarea dintre două antene ale serviciului secret.
Dezvoltatorii imobiliari se apără argumentând că autorizația a fost obținută înainte de schimbarea normelor, după cum se arată și într-un drept la replică transmis redacției.
STS se înțelege cu dezvoltatorii imobiliari
La inițierea acțiunii de la Tribunalul București, directorul STS, generalul Ionel Sorin Bălan, a scris: „Nu poate fi identificată o altă soluție tehnică față de cea existentă” și a catalogat problema drept „amenințare la adresa siguranței naționale”.
La aproximativ un an distanță, în septembrie 2022, serviciul care răspunde de telecomunicațiile speciale din România anunța instanța că a ajuns la o înțelegere cu dezvoltatorii imobiliari, H4L Băneasa și au cerut încetarea procesului.
Surse Libertatea apropiate de dosar au declarat că una dintre antene urma să fie plasată pe bloc, ceea ce ridica și mai mult înălțimea construcției aflată peste drum de pista Aeroportului Băneasa, care a fost redeschis în 2022.
Compania H4L este deținută de două persoane cunoscute din mediul de afaceri:
- Vladimir Cohn, fost acționar la Dinamo;
- Dragoș Bîlteanu, fost președinte al SIF Banat-Crișana, cu o condamnare de trei ani cu suspendare pentru folosirea cu rea-credință a unui credit și manipularea pieței de capital.
STS a pierdut pe linie la Tribunal
Pe 20 februarie anul curent, Tribunalul București a respins atât cererea STS de renunțare la proces, cât și acțiunea pe fond privind anularea autorizației de construire.
Serviciul secret trebuie să plătescă și cheltuielile de judecată ale dezvoltatorului imobiliar H4L, în valoare de 14.709 lei.
Hotărârea este cu recurs.
Motivarea instanței a fost depusă recent la dosar și a fost consultată de Libertatea. Iată care au fost argumentele instanței.
Argumentele instanței
În esență, magistrații și-au însușit punctul de vedere al H4L și al Primăriei Sectorului 1, anume că dezvoltatorii nu aveau nevoie să ia alte avize privind regimul de înălțime.
Instanța a reținut că dezvoltatorii imobiliari au depus cererea pentru o nouă autorizație în august 2019, înainte ca legislația care îi obliga să facă asta să intre în vigoare, în noiembrie 2019. Autorizația se afla pe circuit, și a fost eliberată în februarie 2020.
H4L a avut avizele vechi, folosite pentru autorizația din 2011, care îi permiteau să construiască până la 35 de metri, adică nouă etaje. Între timp, însă, legislația privind siguranța zborurilor s-a schimbat, iar în zonă este permisă înălțimea de 23 de metri, adică maximum 5 etaje.
Un alt proces
Nu este singura acțiune în instanță privind autorizația de construire de la adresa din Ștefan Holban. Vecinii au cerut anularea documentului și au pierdut în primă instanță, tot la Tribunalul București, pe motiv că a fost „introdusă de persoane fără calitate procesuală”, potrivit minutei publicate, la 28 februarie 2022, pe portalul Justiției.
Recursul se judecă la Curtea de Apel București și are programat următorul termen pe 11 mai.
Vecinii în cauză dețin case în zonă și susțin că abia în 2021 terenul a fost împrejmuit și s-au demarat săpături. La un an după reînnoirea autorizației care consemna că lucrările fuseseră deja începute.
Potrivit unui control efectuat în iulie 2021 la adresa din Ștefan Holban, Poliția Locală Sectorul 1 a precizat ce lucrări fuseseră realizate până la acea dată: „un șanț lung de 30 de metri, lat de un metru și adânc de aproape un metru”.
De ce a respins instanța acordul STS cu H4L
Instanța nu a fost de acord cu încetarea procesului solicitată de STS, în urma încheierii unei convenții cu H4L Băneasa, argumentând că serviciul trebuie să apere interesul public, nu pe cel privat.
Judecătorul a invocat un articol din Legea contenciosului administrativ (554/2004): „Acțiunile introduse de persoanele de drept public și de orice autoritate publică, în apărarea unui interes public, precum și cele introduse împotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase, cu excepția situației în care sunt formulate și pentru apărarea drepturilor sau intereselor legitime de care pot dispune persoanele fizice sau juridice de drept privat”.
Instanța a stabilit că STS „prin acțiune formulată apără un interes public, respectiv desfășurarea în condițiile legii a activității de telecomunicații speciale, condiții în care reclamantul nu-și poate retrage prezenta acțiune”.
La ultimul termen de judecată, din 2 februarie anul curent, STS a subliniat că în cazul în care cererea de încetare de judecată nu va fi acceptată de instanță, convenția cu H4L se desființează de drept și nu va mai avea cum să-și amplaseze obiectivele de infrastructură fără acordul societății pârâte, conform încheierii de ședință.
Libertatea a întrebat STS dacă va contesta decizia judecătorilor sau dacă va cere H4L permisiunea să instaleze antenele pe blocurile lor. Instituția a răspuns că „se află în interiorul termenului de recurs”, fără să facă alte precizări.
Similitudini cu cazul „Radarul MapN – Lidl”
Nu este prima dată când instanțe se pronunță împotriva cererii unei instituții din domeniul apărării de renunțare la proces în urma unui acord cu companii private.
Pe 20 septembrie 2022, Tribunalul Dolj a respins cererea MApN de renunțare la proces în urma unei înțelegeri cu Lidl, după ce inițial a cerut în instanță „anularea autorizației de construire și desființarea construcției” unui mare centru logistic al supermarketului german, înălțat fără avizul Armatei la 2.000 de metri de radarul NATO din comuna Cârcea, Dolj.
„Interesul vătămat nu aparţine numai reclamantului care s-a considerat vătămat prin emiterea actului ce face obiectul cererii de anulare, ci se constată că vătămarea invocată s-a raportat la un interes public”, a susținut judecătoarea Florica Dudu în motivarea deciziei de respingere a înțelegerii extrajudiciare dintre MApN și Lidl.
Cine este judecătoarea care a luat decizia în dosarul STS
Dosarul STS a trecut pe la doi magistrați înainte de a ajunge la Daniela Bogdan, judecătoarea care a dat soluția pe fond. Originară din Slatina, aceasta a activat până în 2022 la Tribunalul Constanța. A fost mutată la cerere la Tribunalul București, în 20 aprilie 2022.
Dosarul STS a fost printre primele cauze judecate la București.
Bălan este considerat „generalul lui Iohannis”
Generalul Ionel Sorin Bălan a fost șeful STS Sibiu pe perioada mandatelor lui Klaus Iohannis ca primar al orașului. În 2017, generalul a fost numit prim-adjunct al directorului STS, iar în luna mai 2020, după scandalul 112 – în cazul crimelor de la Caracal, a devenit directorul plin al STS.
Serviciul secret operează sistemul informatic care gestionează alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale în 2024, din punct de vedere al securizării datelor referitoare la contabilizarea voturilor.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
VARUTU • 16.04.2023, 10:15
Mutați Aeroportul, ce dreaq, încă nu va venit ideea idiotilor(cei plini de IDEI)
nasty1 • 15.04.2023, 17:46
E doar un caz clasic de coruptie in republica bananiera Romania: justitia corupta da liber mafiei imobiliare sa faca niste blocuri cu mult mai multe etaje decat trebuie in apropierea aeroportului, iar serviciile secrete corupte mimeaza ca lupta cu mafia imobiliara.