În plus, arată o analiză publicată de reputatul săptămânal german Der Spiegel, epidemiologii spun că în Africa există multe virusuri comparabile cu COVID la care oamenii sunt expuși mult mai des decât în Europa și, prin urmare, mulți au dezvoltat o „imunitate încrucișată” care îi protejează și împotriva SARS-CoV-2.
Kenya, studiu de caz
La începutul pandemiei, pentru Africa erau construite scenarii de groază. Orașele dens populate, sistemele de sănătate precare și lipsa de igienă din mahalale constituiau o provocare.
Experții se așteptau ca virusul să se răspândească rapid, iar bilanțul deceselor să fie catastrofal.
Cel mai probabil, în privința răspândirii, experții au avut dreptate – studii recente cu teste de anticorpi, efectuate în Kenya, arată că majoritatea populației are acum protecție la boală.
Însă cifrele oficiale privind numărul de cazuri au fost mereu atât de mici, încât nici măcar nu au fost privite ca îndrumător pentru autoritățile sanitare. S-a testat extrem de puțin în general și deloc în cartierele sărace.
Potrivit datelor universității americane Johns Hopkins, Kenya a raportat 253.813 cazuri de COVID și 5.305 decese de la începutul pandemiei. Țara din estul Africii are o populație de peste 53 de milioane de suflete.
Prin comparație, România, care are 19 milioane de locuitori, a raportat peste 1,7 milioane de infectări și peste 50.000 de decese.
Un spital și-a închis secția COVID: un singur pacient în trei săptămâni
La spitalul MP Shah din capitala Nairobi, costumele de protecție ale cadrelor medicale și mănușile de unică folosință au fost depozitate la loc sigur, iar tuburile de oxigen au luat „o pauză”. Nu mai există pacienți infectați cu coronavirus, iar întreaga secție COVID a fost închisă.
„Am avut un singur pacient în trei săptămâni. Nu a fost niciodată atât de liniște, de la începutul pandemiei”, spune șeful departamentului de boli infecțioase, Shamsa Ahmed.
În urmă cu patru luni, când varianta Delta făcea ravagii și în Kenya, tabloul arăta complet diferit, iar trei etaje ale unității medicale erau pline de pacienți cu COVID.
„Eram tot timpul pe telefoane, încercând să găsim locuri în alte spitale. Erau zile când zece pacienți așteptau un pat de terapie intensivă liber”, își amintește Ahmed.
Blocajul era firesc, în condițiile în care, în Nairobi există doar 200 de locuri la ATI pentru mai mult de patru milioane de locuitori.
Dar haosul din spitale pare acum o amintire vagă.
Luni, 1 noiembrie, rata de pozitivare în Kenya a fost de 0,8%. În vârful pandemiei, aproximativ fiecare al patrulea test era pozitiv.
Carantina de noapte a fost ridicată, barurile și cluburile sunt din nou aproape pline, iar oamenii dansează. Totul, în condițiile în care rata de vaccinare la nivel național este de doar șase procente.
Studii recente au examinat nivelul de contaminare din țările africane. Folosind teste de anticorpi, cercetătorii au măsurat câți oameni au contractat boala de la izbucnirea pandemiei. Unul dintre cercetătorii care au investigat această situație este epidemiologul Isaac Ngere, de la Universitatea de Stat din Washington.
El a testat mii de locuitori din Kenya în mai multe etape, inclusiv din cel mai populat cartier din Nairobi, Kibera.
66% dintre locuitori au trecut prin boală, mortalitate de 20 de ori mai mică decât în Europa
„În mai și iunie, 66% din oameni făcuseră boala. Asta a fost înainte de valul violent adus de tulpina Delta. Sunt sigur că valorile din Nairobi sunt acum de peste 70%. Iar asta este aproape imunitate de turmă”, spune epidemiologul de origine kenyană.
Și nu este o situație singulară. Cercetări paralele arată, de asemenea, contaminarea a mai mult de 50% din persoanele adulte din Nairobi.
Studiul lui Ngere arată și altceva, foarte important: „Mortalitatea cazurilor a fost de 20 de ori mai mică decât în alte țări din Europa sau față de SUA. Este uimitor”.
Joggingul și dansul, panaceu în mahala
Raphael Juma, 32 de ani, locuiește cu cei doi copii ai săi într-o colibă mică din Kibera. Cel mai bun prieten al lui s-a plâns brusc de dureri de cap, febră și tuse, anul trecut. Cei doi s-au testat împreună, pentru siguranță, iar rezultatul a venit o zi mai târziu: pozitiv! „Ne-au dus într-un centru de carantină, a fost iad acolo”, își amintește el.
Dar Juma a făcut jogging de două ori pe zi în secția de izolare și antrenamente fizice cu greutăți. Uneori, dansa cu asistentele, la distanță. Videoclipurile acestor scene au devenit virale, dând speranță unei țări întregi. Însă au avut și un alt efect. „Mulți oameni s-au gândit: «O să mergem să facem jogging și o să dansăm puțin, virusul nu ne va face rău»”, spune Juma.
Viața a continuat în Kibera. Aproape nimeni nu poartă mască, iar distanțarea socială este imposibilă într-una dintre cele mai mari mahalale din Africa. Majoritatea locuitorilor trăiesc ca zilieri, nu pot sta acasă. Și sunt tineri, foarte tineri. Jumătate dintre locuitorii din Kibera au sub 15 ani.
„Unii oameni în vârstă au murit în timpul pandemiei. Dar cei mai mulți dintre ei nici nu au observat că au COVID”, spune Juma.
„Suntem tineri și sănătoși, ce ar putea să ne facă boala?”
La marginea mahalalei Kibera a fost amenajat un cort alb. O mână de oameni așteaptă să fie înscriși pentru a primi vaccinul anti-COVID. „Mulți însă continuă să se gândească: suntem tineri și sănătoși, ce ar putea să ne facă COVID-ul?”, spune lucrătorul voluntar în sănătate Joseph Achieng.
În toată luna octombrie, mica unitate medicală din mahala nu a înregistrat niciun caz de coronavirus. În iulie, erau și opt pe zi. Rareori au existat cazuri grave.
„Bomba cu ceas nu a explodat. Este o minune de la Dumnezeu”, crede asistentul sanitar.
Isaac Ngere are explicații științifice: nivelul ridicat de contaminare este probabil unul dintre motivele pentru care vedem atât de puține cazuri în acest moment.
Întrebat de ce, în condițiile în care majoritatea populației a fost deja infectată, nu au existat scene de groază ca în India, Ngere nuanțează motivele:
- vârsta medie tânără a populației;
- boli precum diabetul și obezitatea, comorbidități asociate COVID, sunt relativ rare în Africa.
Ce este imunizarea încrucișată
Ngere mai are o teorie.
„În special în Africa Centrală și de Est, există multe virusuri similare coronavirusului. Locuitorii sunt expuși mult mai des decât în Europa, de exemplu. Prin urmare, presupunem că mulți au dezvoltat un fel de imunitate încrucișată care protejează acum și împotriva SARS-CoV-2”, spune cercetătorul.
Echipa lui investighează în prezent dacă malaria ar putea declanșa o astfel de protecție împotriva formelor severe de COVID, deoarece anticorpii sunt foarte asemănători.
Și, totuși, câți oameni au murit de COVID?
Rămâne un mare semn de întrebare, pe care Ngere îl recunoaște și în studiile sale: Câți oameni au murit de COVID fără ca moartea lor să apară vreodată în vreo statistică?
În zonele sărace, nimeni nu este testat. În mediul rural, rudele decedate sunt îngropate rapid, fără a fi stabilită cauza morții. Nu există nicio înregistrare statistică a excesului de mortalitate în Kenya.
Unele modele statistice, precum cel prezentat de prestigioasa publicație The Economist, sugerează că numărul real de morți în Africa este de 10 ori mai mare decât cel raportat oficial.
Foto: EPA