Pentru a înțelege comportamentul și obiceiurilor tinerilor în social media, Libertatea a realizat un interviu cu Diana Filimon, președinta ONG-ului Forum Apulum, cofondatoare Gen, știri, Ashoka Fellow.
Diana Filimon a căpătat o experiență bogată în relația cu tinerii, tocmai pentru a-i înțelege mai bine și a le oferi o platformă de unde se pot informa, așa cum este Gen, știri.
Cuprins:
Tinerii consumă accidental știri. Cele mai multe sunt luate de pe rețelele sociale
Libertatea: Cum consumă tinerii știrile politice în social media? Cum se informează ei?
Diana Filimon: Consumul este accidental pentru cei mai mulți dintre ei. Puțini dintre ei caută activ știri, majoritatea își iau informațiile despre politică de pe rețelele sociale, cu un procent foarte mare, covârșitor chiar, care merg spre influenceri pentru informații despre politică sau mai degrabă opinii. Tinerii consumă social media câteva ore pe zi, cele mai folosite platforme fiind TikTok, Instagram, YouTube, Discord, WhatsApp.
La baza acestui pattern stau două aspecte. Primul este timpul petrecut online, social media devenind în ultimii 10 ani modul definitoriu de petrecere a timpului liber. Al doilea este neîncrederea în presă, care este considerată „cumpărată” și manipulatoare. Mai mult decât atât, în ateliere de educație media pe care le-am ținut în afara orașelor mari, tinerii au dificultăți mari în a numi măcar o platformă de jurnalism „mainstream”. Ei nu mai folosesc websites, tot conținutul trebuie să fie adaptat pe formatul platformelor sociale, scurte, de impact, cu informații care pot fi folosite imediat.
– Știu tinerii să facă diferența între un jurnalist și un influencer? Care dintre cei doi actori are o putere mai mare de convingere pentru ei?
– Nu prea. Evident că sunt diferite situații, dar dacă vorbim despre o medie, pentru foarte mulți tineri, linia între jurnaliști și influenceri este aproape inexistentă. Un studiu al Pew Research Center arăta, luna aceasta, că în Statele Unite al Americii, de exemplu, 77% dintre influencerii de la care își iau americanii știrile nu au niciun fel de experiență jurnalistică. Asta pentru că de multe ori tinerii au nevoie în primul rând de curatori de informație, au nevoie de oameni care să-i ajute să înțeleagă ceva din avalanșa de informații la care sunt expuși zi de zi.
E o modalitate de adaptare la mediul în care există virtual o parte bună a timpului. Nu cred că e o schimbare foarte mare față de vremurile când oamenii își formau opiniile după cele ale unui moderator de emisiune, care putea la fel de bine să fie actor sau jurnalist, doar că acum social media dă acces unui număr infinit mai mare de voci care pot modela opiniile politice ale altora foarte ușor.
Influencerii beneficiază de foarte multă încredere din partea publicul tânăr și ce trebuie clarificat – iar unii influenceri din România fac asta – este că a fi jurnalist și a fi influencer sunt două lucruri diferite. A fi jurnalist înseamnă să joci după regulile presei, să fii obligat să fii responsabil de acuratețea informațiilor și să pui pe un plan secundar opinia, iar atunci când există, să fie marcată foarte clar.
Dar această tendință de consum vine pe acest gol imens lăsat de presa care s-a decredibilizat în fața publicului tânăr treptat, an după an, scandal după scandal. Tinerii au nevoie de modele, de o direcție, de curatoriere și se vor duce acolo unde vor găsi toate aceste elemente. Cu orice vin ele la pachet.
Cum verifică informațiile difuzate pe TikTok
– Știu tinerii cum să verifice o informație? Reușesc să depisteze un fake news?
– Platformele sociale sunt gândite să te țină cât mai mult timp captiv în ele, mai ales cele video. Decât să ieși dintr-un flow de video ca să verifici ceva ce vezi, e mai simplu să te uiți în comentarii pentru a verifica o informație sau pe TikTok să dai click pe sugestii, care te pot adânci și mai mult într-o știre falsă sau o conspirație.
Fiind nativi digital, tinerii au o capacitate de a detecta anumite minciuni sau manipulări din online, dar nu suficient pentru câtă informație consumă din diverse surse. Un studiu al Universității din Virginia arăta, anul acesta, că Gen Z sunt mai vulnerabili la dezinformare decât vârstnicii, de exemplu. Practic, cred eu, mai ales TikTok a resetat regulile jocului, iar capcanele în care au căzut generațiile mai vechi pe Facebook au revenit acum pentru tineri pe TikTok. Aceiași demoni, doar că adaptați la vremuri noi și la fel de eficienți sau poate chiar și mai eficienți.
– Ce valori sociale împărtășesc tinerii? Ar mai putea prinde o ideologie extremistă religioasă, cum este cea împărtășită de Călin Georgescu?
– Tinerii sunt de multe ori greșit prezentați ca o masă compactă de oameni, când, de fapt, ei sunt la fel de diferiți între ei precum orice altă generație de dinaintea lor. Unii sunt progresiști, alți conservatori, toți încearcă să își definească rolul în lume, într-o lume extrem de rapid schimbătoare.
Ce vine ca un șoc pentru mulți este faptul că mulți tineri sunt conservatori. Ce cred că e un pic diferit în anumite cazuri e că nu îmbrățișează complet o ideologie. Își construiesc un puzzle din mai multe opinii ale vocilor din spațiul public și își formează o viziune a lor. De exemplu, am discutat cu sute de tineri inclusiv despre Andrew Tate, de ani buni, de când încă nici nu apărea pe radarul profesorilor.
Pe lângă opinii care îl susțin, am auzit mulți băieți care se defineau ca fiind progresiști, dar care îmi spuneau că nu sunt de acord cu Tate per total, dar totuși are niște opinii bune. Își luau ce li se potrivea din ce spunea el, fără să-și dea seama că astfel validează un personaj extrem de periculos.
Cred că social media îți dă fix această ocazie, să iei ce vrei tu din ideile unor oameni. Algoritmii vor continua să se adapteze pentru tine și să-ți dea tot mai mult din asta. Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. El copiază alte modele care au funcționat, cum ar fi Jordan Peterson, Joe Rogan sau chiar Andrew Tate și le adaptează la publicul românesc. Sunt rețete gata încercate pe tineri în toată lumea, astfel că funcționează foarte bine.
„Tinerii au nevoie de modele, de mentori, de ghidaj. Lumea de azi nu mai prea oferă așa ceva”
– De ce a votat o parte dintre tineri cu Călin Georgescu? Ce i-a atras la el?
– Tinerii au nevoie de modele, de mentori, de ghidaj. Lumea de azi nu mai prea oferă așa ceva. Se simt nereprezentați, neascultați și pierduți în atâta informație. Viața lor, din anumite puncte de vedere, va fi mai grea decât a părinților și, pe măsură ce cresc, realizează și ei asta și caută un refugiu.
Pandemia a fost un catalizator foarte puternic pentru toate aceste sentimente de frustrare și izolare care îi aruncă spre extremiști. Eu am discutat despre acest pericol de când am înființat Forum Apulum împreună cu colegii mei, acum peste 7 ani. Era acolo și atunci riscul de a scăpa situația de sub control, dar după 2020 am văzut cum acest proces de alunecare spre extreme s-a accentuat vizibil sub ochii noștri.
Având acces la social media care nu are granițe, tinerii sunt expuși și ideilor de radicalizare care vin din afara țării, în special din Vest. Acestea sunt preluate și adaptate la realitatea din România, sunt semințe care cresc diferit la noi, mai târziu, după cum vedem, dar tot cresc. Iar inflația din ultimii ani a pus paie pe foc foarte puternic. Tot timpul trebuie să ne uităm la motivele lor prin prisma educației și economiei. Acolo sunt multe răspunsuri.
Călin Georgescu este doar accidental acum un lider. El nu este o cauză, este încă un simptom al problemelor care erau acolo de ani buni între tineri, iar odată cu scoaterea Dianei Șoșoacă din cursă, plus o mobilizare puternică în online, a reușit să ocupe el acest loc. Locul era ocupat în primăvară de Diana Șoșoacă, în 2020 de George Simion și tot așa. Acum este el.
Interes scăzut în rândul tinerilor pentru politică
– Sunt tinerii interesați de politică? Ce fel de subiecte politice le captează atenția?
– La nivel de politică, un sondaj IRES din primăvară arăta că aproximativ 72% dintre tineri sunt deloc sau puțin interesați de politică, procent care provine din încrederea extrem de scăzută în politicieni în mod special, estimată a fi undeva la 4%.
În general, sondajele arată că sunt mai mulți tineri care se definesc ca fiind de dreapta, cu o minoritate care se definește a fi de stânga. Cred că delimitările între dreapta și stânga sunt mai degrabă orientative, foarte puțini probabil le îmbrățișează complet. Ce e îngrijorător este că centrul este foarte tăcut în această discuție. Avem o masă mare de tineri care nu se regăsesc în discuțiile de acum, nu mai vor să audă de politică și vor doar să își vadă de viață.
În plus, pandemia și lipsa dezbaterilor pertinente din spațiul public au contribuit la scăderea capacității de a discuta cu cei cu opinii diferite. Spațiul online este un spațiu foarte agresiv de cele mai multe ori, în care opiniile sunt taxate, nu discutate, iar asta face să avem o proporție mare de voci care nu sunt auzite intenționat, o spirală a tăcerii pe teme politice mai ales, dar nu numai.
Preocupările lor sunt absolut firești, cele care țin de ei cât mai direct, impactul politicienilor asupra calității educației, condițiilor de trai în cămine, burselor, transport decontat, dar și care țin de principiile în care cred, iar aici sunt foarte diferiți între ei.
Un tânăr mi-a spus, în timpul unei caravane pe care o făceam prin țară, că e sătul să audă adulții plângându-se de țara asta. El vrea să rămână aici și să aleagă pe cineva care să rezolve și să facă ordine, doar să nu mai audă nemulțumiri de la părinții care îi spun să plece din România.
– Cum s-a desfășurat această campanie electorală din perspectiva tinerilor consumatori de politică?
– Cred că a fost sub semnul dezamăgirii față de opțiunile de vot. Nu s-au simțit reprezentați sau auziți. Dezbaterile au fost mai mult spectacole decât discuții reale cu toți candidații, iar tinerii se simțeau mai degrabă spectatori la o piesă de teatru gata regizată. Pentru mulți, cred că decizia s-a luat în această lună sau chiar în ultimele săptămâni ori zile.
Cea mai mare vină a celorlalte generații e că nu le-am dat motive de speranță. Tot ce am făcut în această campanie a fost să le dăm motive pentru care totul e rău și nimic nu se poate schimba. Pe acest fundal al eternei plângeri, tinerii au decis să aleagă ceva ce avea logică pentru ei. Și nu cred că se va schimba ceva până când nu învățăm și noi să nu ne concentrăm constant doar pe ce e rău, ci să căutăm să punem semințe de speranță în jurul nostru. Dincolo de „n” alte idei, asta pun populiștii în sufletele celor care îi ascultă, speranță și promisiunea de mai bine. Noi ne-am oprit din a face asta și acum plătim consecințele.
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.